Modelul american invocat de Marcel Boloș în contextul combaterii evaziunii fiscale este un subiect care a stârnit dezbateri aprinse în rândul experților și politicienilor. Însă, directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, a făcut unele precizări referitoare la acest model.
Potrivit declarațiilor lui Hellvig, modelul american este unul real și se aplică în Statele Unite în cazul fraudelor de peste două milioane de dolari. Cu toate acestea, el atrage atenția că implementarea aceluiași model în România, fără praguri semnificative, ar genera o aglomerare a inspectorilor de la FISC și ar crea premise pentru apariția unor erori umane.
De asemenea, Hellvig subliniază că un astfel de mecanism ar putea avea ca efect contrar creșterea numărului de evazioniști care ar încerca să profite de sistem. În loc să fie descurajată și reprimată evaziunea fiscală, s-ar putea ca, în final, aceasta să fie favorizată. Aceasta ar contrazice obiectivul inițial al măsurilor adoptate de autorități.
Un alt aspect pe care Hellvig îl aduce în discuție este cel legat de digitalizarea și informatizarea sistemului de raportare a evaziunii fiscale. Într-un domeniu în care ar trebui să fim cel mai bine pregătiți și informați, există riscul apariției unor erori umane mai frecvente în cazul implementării mecanismului de raportare cetățenească.
Astfel, Eduard Hellvig atrage atenția asupra necesității de a fi realiști în privința eficienței și funcționalității unui astfel de sistem. Informațiile valoroase legate de evaziunea fiscală nu pot fi obținute atât de ușor precum s-ar putea spera.
Deși ideea de a premia denunțătorii de evaziune fiscală poate părea interesantă la prima vedere, trebuie avute în vedere toate aspectele implicate și consecințele pe termen lung. Implementarea unui astfel de mecanism ar trebui să fie bine analizată și să țină cont de specificul României și de recomandările specialiștilor în domeniu.
Desigur, combaterea evaziunii fiscale rămâne un obiectiv important pentru autorități, iar mecanismele adecvate trebuie să fie puse în aplicare. Cu toate acestea, trebuie să fim atenți la modalitatea în care aceste mecanisme sunt concepute și să ne asigurăm că sunt eficiente și corecte. Abordarea în acest sens trebuie să fie îndreptată către crearea unui cadru coerent și eficient pentru combaterea evaziunii fiscale, evitându-se crearea unor premise pentru apariția unor efecte contrare.
Sursa: https://ezs.ro/?s=Eduard+Hellvig
