Legea 192/2023 intrată în vigoare la 1 iulie a abrogat prevederile din Statutul deputaților și senatorilor referitoare la pensiile foștilor parlamentari. Deși salariile parlamentarilor în exercițiu nu au fost majorate în ultimii ani, numărul foștilor aleși care primesc pensii speciale a crescut constant.
În conformitate cu Statutul, foștii deputați și senatori primeau o indemnizație pentru limită de vârstă începând de la vârsta de 65 de ani. Aceasta era calculată ca produs al numărului de luni al mandatului cu 0,55% din indemnizația lunară brută a parlamentarilor aflați în funcție.
În prezent, indemnizația brută a unui parlamentar care nu are funcții de conducere este de 18.720 de lei. Drept urmare, pensia unui fost deputat sau senator cu un mandat complet era de 4.944 de lei, iar pentru cei cu două mandate era de 9.888 de lei. Cei cu trei mandate sau mai multe aveau pensii speciale plafonate la nivelul indemnizațiilor nete ale parlamentarilor în exercițiu, în jurul sumei de 10.900 de lei.
Pensia specială putea fi cumulată cu pensia pe care foștii parlamentari o primeau pentru activitatea lor profesională dinainte sau după mandatul încredințat de popor. Odată cu abrogarea pensiilor speciale, perioada petrecută în Parlament va fi luată în considerare la calculul pensiei prin aplicarea principiului contributivității, iar pensiile vor fi plătite de Casa Națională de Pensii Publice.
Prin urmare, bugetele Camerei Deputaților și Senatului sunt eliberate de o povară semnificativă, deoarece pensiile speciale erau plătite direct de Parlament cu sume alocate anual în acest scop. Pentru anul 2023, sumele alocate la Camera Deputaților și Senat pentru pensii speciale erau considerabile: 35.000.000 de lei și, respectiv, 22.064.000 de lei. Tăierea acestor pensii de la 1 iulie a redus cheltuielile la jumătate.
Cu toate că salariile parlamentarilor în exercițiu sunt aceleași din 2019, sumele alocate ca pensii speciale au crescut constant din cauza creșterii numărului de beneficiari. În primul an de după alegerile legislative, numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, deoarece parlamentarii care nu au mai candidat sau nu au mai fost realeși, dar au atins vârsta de 65 de ani, puteau solicita pensia specială.
Numărul beneficiarilor a crescut de la an la an, deoarece unii foști parlamentari s-au întors la muncă după încheierea mandatului, dar au ajuns și ei la vârsta de pensionare și, implicit, la pensia specială acordată de Parlament. Decesele foștilor parlamentari au fost mai mici decât intrările, astfel că numărul pensiilor în plată a continuat să crească. Mulți dintre beneficiari fac parte din primul parlament de după Revoluție, Constituanta din 1990-1992.
De exemplu, în aprilie 2018, erau înregistrate 729 de pensii (506 pentru foști deputați și 221 pentru foști senatori), conform datelor publicate de Digi24. În ianuarie 2020, numărul beneficiarilor a crescut la 768, chiar dacă nu au avut loc alegeri între acele perioade, ceea ce înseamnă că creșterea de 39 de pensii a fost generată de foști parlamentari care au ieșit la pensie. În ianuarie 2021, imediat după alegerile din 2020, numărul pensiilor a ajuns la 827 (547 plătite de Camera Deputaților și 253 de Senat).
La 1 iulie, când plata pensiilor pentru foștii deputați și senatori a fost oprită, înregistrările oficiale din Parlament arătau că erau 590 de persoane la Camera Deputaților și 259 la Senat. Asta înseamnă că numărul pensionarilor de lux de la Parlament a crescut cu 120 în cinci ani, de la 729 la 849. Dacă pensiile speciale ar fi rămas în plată, este probabil că numărul acestora ar fi crescut și mai mult în timp. De exemplu, după alegerile din 2012, numărul parlamentarilor a crescut brusc de la 470 la 588, iar unii deputați și senatori din acea legislatură încă sunt în activitatea profesională.
