Economia Zonei Euro Se Întorc La Un Ritm De Crescere Moderată, Dar Fara Siguranță
Conform datelor Eurostat, economia zonei euro a crescut cu 0,3% în primul trimestru din 2025 comparativ cu cele trei luni precedente care au înregistrat un progres de doar 0,2%, scrie Agerpres. Această îmbunătățire neasteptată sugerează o potențială îmbogățire a economiei zonei euro.
Pe de altă parte, datele par să indice o evoluție bună în mediu un context global dificil, unde taxele vamale americane au dus la sporirea volatilității pe piețele financiare. Totuși, regiunea încă se confruntă cu bariere comerciale care ar putea evolua în 2025, dat fiind dependența ridicată de comerț.
În urma alegerilor din Statele Unite, economia zonei euro este subiectă la schimbări semnificative. În 21 mai, BCE va publica raportul bianual privind stabilitatea financiară care analizează modul în care turbulențele globale ar putea afecta Produsul Intern Brut al celor 20 de ţări care au trecut la moneda unică.
„Riscurile la adresa creșterii rezultate din tensiunile comerciale, combinate cu majorarea cheltuielilor din domeniul apărării, ar putea limita spațiul fiscal disponibil pentru a proteja economia de şocurile adverse, pentru rezolvarea dificultăţilor structurale asociate cu schimbările climatice, digitalizarea şi productivitatea scăzută”,– a declarat vicepreședintele Băncii Centrale Europene.
În timp ce volatilitatea de pe piețele financiare de la începutul lunii aprilie, când au fost anunțate taxele vamale americane, s-a atenuat în măsură mare, potențialele riscuri nu s-au diminuat. Avertizare majoră: “Există riscul ca investitorii să subestimeze probabilitatea și impactul unui scenariu advers”, a declarat Luis de Guindos.
Pe lângă aceste provocări, tensiunile comerciale vor afecta creșterea în urma reducerii încrederii. Companiile și gospodăriile sunt probabil să reducă cheltuielile pentru a se apăra de eventualele şocuri financiare, chiar dacă va exista o soluție politică.
Pe lângă aceste preocupări, nivelul datoriilor este în creștere și costurile asociate rambursării lor ar putea pune presiune pe finanțele publice, chiar înainte ca statele să rezolve alte dificultăți structurale. Un scenariu îngrijorător care ar putea duce la o criza financiară majoră.
