Scăderea Creditului Neguvernamental în Ianuarie 2025: Un Semn de Incertitudine Economică?
În ianuarie 2025, Banca Națională a României (BNR) a anunțat o scădere semnificativă a creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit, care s-a înregistrat la un nivel ridicat de 418,63 miliarde lei. De obicei, această cifră este foarte importantă pentru că reflectă o scuturare semnificativă a economiei naționale, dar nu în mod clar ce sens ar avea această schimbare.
Într-adevăr, creditul în lei, care reprezintă aproximativ 69,8% din totalul de credit neguvernamental, a cunoscut o scuturare semnificativă cu un procent de -0,9%. Pe de altă parte, creditul în valută, exprimat în lei și reprezentând un pereche importantă de 30,2%, a crescut ușor cu 0,1% (0,01% în euro), ceea ce nu ajută deloc la o clarificare mai bună a situației.
Comparativ cu ianuarie 2024, creditul neguvernamental a avut o creștere de 8,8%, susținut de majorarea componentei în lei cu 10,9% și de creșterea componentei în valută cu un procent ridicat de 4,1%. Cu toate acestea, este important să menționăm că acest trend nu a persistat în ianuarie 2025.
Astfel, soldul creditului guvernamental a scăzut cu 1,1% față de decembrie 2024, ajungând la o cifră ridicată de 247,399 miliarde lei. Comparativ cu ianuarie 2024, acesta a înregistrat creșterea semnificativă de 23,3% (17,5% în termeni reali).
Acest trend neconvențional poate indica o prudență crescută a consumatorilor și companiilor în accesarea finanțelor, posibil pe fondul incertitudinilor economice sau al condițiilor mai stricte de creditare. În același timp, creșterea creditului guvernamental subliniază o nevoie sporită de finanțare din partea statului.
Situatia în ianuarie 2025 este confuză și dificilă de interpretat. Masa monetară în sens larg (M3) a fost de 734,829 miliarde lei, marcând o scădere de 0,9% față de luna precedentă, dar comparativ cu ianuarie 2024 a crescut cu 10,1%. Aceste evoluții vor continua să fie monitorizate îndeaproape, având un impact direct asupra politicilor monetare și fiscale din perioada următoare. Nu este clar în momentul de față ce sens ar putea avea aceste schimbări pentru economia românească.
Articol publicat in FE, prin Agentia ZN PR & EVENTS.
