Economia României în dificultate: Comisia Europeană reduce drastic estimările de creștere
Comisia Europeană a publicat, vineri, previziunile economice de toamnă, aducând vești nefavorabile pentru economia României. Estimările privind creșterea economică au fost reduse drastic la 1,4% în 2024, de la 3,3% prognozate în primăvara acestui an, din cauza contribuției negative a exporturilor la avansul PIB și a avertizat, totodată, că deficitul guvernamental va urca până la 8% din PIB în 2024 și va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025, din cauza creşterii rapide a cheltuielilor guvernamentale.
Această revizuire semnificativă a prognozelor reflectă o serie de factori, inclusiv diminuarea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, creşterea rapidă a salariilor şi preţurilor ridicate la energie. Deși vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală.
Pe de altă parte, Comisia Europeană avertizează asupra unui deficit guvernamental tot mai mare, prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și 7,9% din PIB în 2025. Această creștere este atribuită în principal majorării salariilor în sectorul public, cheltuielilor cu bunuri și servicii și transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, deficitul este influențat de o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta.
Comisia Europeană a subliniat că această prognoză nu include impactul potenţialelor măsuri de reducere a deficitului, inclusiv a planului fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Cu toate acestea, Comisia a menționat că aceste măsuri au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public, dacă sunt concepute și implementate corespunzător.
O veste mai optimistă este că inflația este așteptată să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor și pensiilor. Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al preţurilor de consum va continua să scadă şi, în cele din urmă, va ajunge în intervalul ţintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026.
Previziunile Comisiei Europene aduc în prim-plan necesitatea unor măsuri urgente pentru a contracara tendințele negative și a stabiliza economia românească. Guvernul României trebuie să adopte măsuri concrete pentru a reduce deficitul bugetar și a stimula creșterea economică, asigurând totodată controlul inflației. O abordare holistică, care să includă consolidarea fiscală, investiții strategice și sprijin pentru sectorul privat, este esențială pentru a depăși dificultățile prezente și a asigura un viitor economic stabil pentru România.
Pe de altă parte, previziunile Comisiei Europene nu sunt singurele care prezintă o imagine pesimistă asupra economiei românești. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie. La Bucureşti, în luna septembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecția de creștere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.
Această serie de revizuiri negative reflectă un context economic complex și volatil, cu provocări semnificative pentru economia românească. Deși nu este un moment ușor, este esențial ca autoritățile să abordeze cu responsabilitate și eficiență aceste provocări, implementând politici adecvate pentru a asigura o creștere economică durabilă și a proteja populația de efectele negative ale crizelor globale.
Situația economică a României va continua să fie atent monitorizată, iar evoluția factorilor interni și externi va influența semnificativ prognozele viitoare. Este important ca autoritățile să fie pregătite să răspundă prompt și eficient la schimbările din economia globală și să prioritizeze măsuri care să susțină o creștere economică stabilă și incluzivă.
TAGS: comisia europeana, economie romaniei, crestere economica, deficit bugetar, inflatie, pib, prognoze economice, fonduri europene, politici economice
