Economia României: Creștere încetinita, deficit bugetar în creștere!

Economia României se confruntă cu o încetinire a ritmului de creștere, conform ultimelor previziuni ale Comisiei Europene. Prognozele publicate în primăvara acestui an anticipau un avans de 3,3% în 2024, dar realitatea este mai sumbră. Comisia prevede acum o creștere economică de doar 1,4% în acest an, urmată de o ușoară accelerare la 2,5% în 2025.

Încetinirea este atribuită diminuării cererii externe, creșterii rapide a salariilor și prețurilor ridicate la energie, toate acestea având un impact negativ asupra producției industriale, construcțiilor, IT-ului și transporturilor. Cu toate acestea, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creștere semnificativă, alimentată de creșterea rapidă a veniturilor disponibile.

Consumul privat dinamic a fost contracarat de contribuția negativă a exporturilor la creșterea PIB, în timp ce investițiile private au fost moderate de incertitudinea legată de măsurile de consolidare fiscală.

Deficitul bugetar, o problemă stringentă

Presiunile asupra economiei se reflectă și în creșterea deficitului bugetar. Conform Comisiei Europene, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Această creștere este rezultatul unei majorări semnificative a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza creșterilor salariale în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri și servicii și a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor.

Deși inflația este așteptată să continue să scadă de la o medie de 10% în 2023 la aproximativ 5,5% în 2024, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, alimentate de cererea internă puternică. Comisia Europeană estimează că indicele armonizat al prețurilor de consum va continua să scadă și va ajunge în intervalul țintă al BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), dar abia la finalul anului 2026.

Măsuri de consolidare fiscală, necesare dar neclare

România a prezentat Comisiei Europene un plan fiscal și structural pe termen mediu, care include potențiale măsuri de reducere a deficitului. Cu toate acestea, detaliile acestor măsuri sunt neclare și nu sunt incluse în actuala prognoză a Comisiei. Implementate corect, aceste măsuri ar putea reduce semnificativ deficitul public.

Viitorul economiei românești depinde de o serie de factori, printre care: revenirea graduală a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare, menținerea rezilienței consumului privat și accelerarea investițiilor private. Guvernul trebuie să adopte măsuri concrete pentru a consolida fiscal, a reduce deficitul și a crea un climat economic stabil pentru o creștere sustenabilă.