Economia românească se confruntă cu o creștere lentă, alimentată de importuri

Economia românească a înregistrat o creștere anuală de 0,8% în trimestrul al doilea, dar această creștere a fost alimentată în mare parte de consumul privat și investițiile, în timp ce exporturile au scăzut semnificativ. Aceasta este o problemă, deoarece înseamnă că beneficiile activității puternice se scurg în afara economiei românești, prin intermediul importurilor.

Potrivit unui raport al ING Bank, consumul privat a crescut cu 4,9 puncte procentuale față de o creștere totală a PIB-ului de 0,8%. Creșterea investițiilor, deși se află încă la niveluri robuste, a încetinit, contribuția la creșterea PIB-ului fiind de 1,4 puncte procentuale.

Exporturile nete, pe de altă parte, au șters cea mai mare parte a câștigurilor, scăzând cu 4,4 puncte procentuale. Cererea internă puternică a stimulat importurile, scăzând 3,0 puncte procentuale din creștere, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să scadă cu 1,4 puncte procentuale.

Aceasta arată că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândește în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării. Deși există un boom al investițiilor, constând în mai multe proiecte la scară largă cu termene limită strânse, acest lucru se reflectă și în creșterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate face față cererii.

În plus, faptul că aproape toate creșterile de pe balanța comercială de anul trecut au fost pierdute ca urmare a reacției puternice a consumatorilor la creșterile salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă din România nu se vor putea îmbunătăți prea curând. Supraevaluarea leului, utilă în lupta împotriva inflației, influențează, de asemenea, situația comercială.

Având în vedere toate acestea, ING Bank a revizuit în scădere prognoza de creștere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%. Aceasta necesită în continuare rate de creștere destul de robuste în următoarele două trimestre.

Banca subliniază că nu vede loc pentru îmbunătățiri structurale majore nici în disiparea cererii interne puternice prin importuri, nici în cererea externă mai mare din partea principalilor parteneri comerciali.

În concluzie, economia românească se confruntă cu o creștere lentă, alimentată de importuri. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru factorii de decizie, care trebuie să găsească soluții pentru a stimula exporturile și pentru a reduce dependența de importuri.

Tags: Economie românească, Creștere economică, Importuri, Exporturi, ING Bank, Prognoza de creștere, Consum privat, Investiții, Politică fiscală, Dezavantaje