Economia românească, încetinire accentuată: Comisia Europeană revizuiește prognoza de creștere la 1,4% în 2024
Economia românească se confruntă cu o încetinire accentuată, conform noilor previziuni ale Comisiei Europene. În prognoza sa de toamnă, publicată vineri, Comisia estimează că economia României va înregistra o creștere de doar 1,4% în acest an, revizuind în jos prognoza anterioară de 3,3%.
Prognoza Comisiei Europene vine pe fondul unei serii de factori care afectează creșterea economică a României. Dintre aceștia se remarcă diminuarea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, creșterea rapidă a salariilor și a prețurilor la energie, precum și o creștere moderată a investițiilor private.
În ciuda unor creșteri puternice în sectorul vânzărilor cu amănuntul, consumul privat dinamic a fost contracarat de contribuția negativă la creșterea PIB-ului a exporturilor.
Totuși, Comisia Europeană se așteaptă la o revenire graduală a cererii externe și a exporturilor începând din 2025, ceea ce va conduce la o creștere a PIB-ului cu 2,5% în 2025 și cu 2,9% în 2026.
Deficitul bugetar, o altă provocare pentru România
În paralel cu încetinirea creșterii economice, deficitul bugetar al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 și să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri și servicii și a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor, este principalul factor care contribuie la creșterea deficitului.
Totuși, Comisia Europeană subliniază că prognoza nu include impactul potențialelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.
Inflația, pe calea descendentă, dar cu presiuni persistente
O veste bună este că inflația este aşteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor şi pensiilor. Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al preţurilor de consum va continua să scadă şi, în cele din urmă, va ajunge în intervalul țintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026.
Economia românească, în context global
Economia românească se află într-un context global dificil, marcat de o creștere economică globală mai lentă, de războiul din Ucraina și de presiuni inflaționiste. Aceste provocări externe se reflectă în încetinirea creșterii economice a României.
În același timp, România se confruntă cu o serie de provocări interne, printre care se numără deficitul bugetar, creșterea datoriilor publice, lipsa de forță de muncă calificată și birocrația excesivă.
Perspectivele economiei românești
Perspectivele economiei românești rămân incerte, în contextul global complex. Guvernul României trebuie să ia măsuri concrete pentru a stimula creșterea economică, a reduce deficitul bugetar și a crea un climat economic favorabil investițiilor și competitivității.
Este esențial ca guvernul să pună în aplicare reforme structurale care să aducă o creștere economică durabilă și să creeze locuri de muncă bine plătite. De asemenea, este important să se consolideze sistemul fiscal, să se îmbunătățească infrastructura și să se combată corupția.
TAGS:
Economia românească, Prognoza Comisiei Europene, Deficitul bugetar, Inflația, Creștere economică, Investiții, Politici economice, România, Comisia Europeană, PIB, Creștere economică, Deficitul bugetar, Inflația, Investiții, PIB, Comisia Europeană.
