Economia Românească în 2024: Prognoze Gri, Dobânzi Mici și o Populație Ce Îmbătrânește TAGS: economie romaneasca, ING Bank, prognoze economice, dobanzi, populatie imbatranire

După o încetinire semnificativă a economiei în prima jumătate a anului, experții se pregătesc pentru o perioadă de incertitudine în ceea ce privește viitorul apropiat, în special având în vedere starea fragilă a economiei europene.

Philipp Gamauf, Chief Financial Officer (CFO) al ING Bank România, avertizează că „Pentru acest an ne așteptăm la o creștere de doar 1,3% – cea mai mică creștere din ultimii 10 ani, exceptând anul pandemic 2020.” Aceste prognoze sumbre sunt alimentate de mai mulți factori, inclusiv slăbiciunea economiei germane, care are un impact major asupra exporturilor românești.

Gamauf subliniază că România este în mare măsură dependentă de economia altor state europene, în special Germania. „La noi, producția industrială suferă de o cerere redusă din cauza slăbiciunii economiei germane. În Germania din păcate vedem o incetinire – acolo e o problemă structurală. Cam toată Europa, inclusiv noi, depinde de cererea de acolo. Iar o încetinire acolo o simțim și noi și nu ne așteptăm ca problema să se rezolve prea curând”, explică el.

Deși există creșteri în comerțul cu amănuntul, alimentate de creșterile salariale și creditele de consum, această creștere se traduce în principal prin importuri, stimulând economiile partenerilor comerciali ai României, nu neapărat pe cea românească.

Sectorul serviciilor și construcțiilor nu înregistrează o creștere semnificativă, cu excepția infrastructurii, unde se observă o creștere solidă.

Presiunile Inflației și Relaxarea Monetară

Gamauf estimează că inflația va ajunge la 4,2% la finalul anului și se va menține la un nivel similar în 2025. Această prognoză sugerează că Banca Națională a României (BNR) poate continua ciclul de relaxare monetară, dar cu prudență, având în vedere că inflația este încă peste ținta Băncii Centrale.

Incluziunea Financiară: Un Provocator Major

O problemă majoră care afectează economia românească este lipsa incluziunii financiare. Aproximativ 4,4 milioane de români nu au cont la bancă, iar jumătate dintre români își plătesc facturile cu bani cash. Această lipsă de acces la serviciile financiare este atribuită, în parte, nivelului scăzut de trai al unei părți semnificative din populație. Gamauf subliniază că „Trebuie să creștem productivitatea, să creștem economia ca să putem să plătim salarii mai bune. Iar asta înseamnă investiții în economie, adică asumarea de riscuri. Și aici mă întorc la ce am spus mai devreme: predictibilitate, stabilitate etc”.

Dobânzile: O perspectivă de scădere lentă

Gamauf anticipează o reducere lentă a dobânzilor, dar nu crede că ne vom mai întoarce la nivelurile de dinaintea pandemiei. „Da, piețele se așteaptă la un ciclu de reduceri ale dobânzilor, dar la un ciclu care se va manifesta destul de lent. Nimeni nu crede că ne vom mai întoarce la dobânzi la nivelul de dinaintea pandemiei”, afirmă el.

Presiunile asupra bugetelor companiilor: Taxe, Salarii și Riscul Cibernetic

Gamauf identifică o serie de presiuni asupra bugetelor companiilor, inclusiv taxele, creșterile salariale și riscul cibernetic. El este îngrijorat de apariția unor noi taxe și reglementări în România, care pot afecta negativ mediul de afaceri. „Evident că respectăm legislația și achităm tot ceea ce avem de achitat. Noi, din profitul de 736 milioane de de lei, taxa pe cifra de afaceri a reprezentat 56 de milioane de lei în prima jumătate a anului și vine deasupra impozitului pe profit. Problema nu e această taxă în sine. Înțelegem că România are un buget al cărui deficit e destul de mare și la fel de bine înțelegem că trebuie să trebuie luate măsuri pentru a reduce acest deficit bugetar. Dar ne așteptăm ca acest efort suplimentar – impozitul pe cifra de afaceri – să fie folosit la reducerea deficitului, nu la creșterea cheltuielilor. Din păcate vedem că 2024, cel mai probabil, în ciuda faptului că avem o taxă în plus, deficitul crește în continuare”, exprimă el.

Creșterile salariale, necesare în contextul inflației ridicate, reprezintă o altă presiune asupra bugetelor. Gamauf admite că ING Bank poate susține aceste creșteri, dar ele vor avea un impact asupra costurilor.

În cele din urmă, riscul cibernetic reprezintă o amenințare majoră, cu un număr tot mai mare de atacuri. Potrivit unui studiu al Deloitte, 85% dintre directorii financiari din România sunt reticenți în a-și asuma riscuri mai mari, din cauza incertitudinii economice. Gamauf subliniază că „De regulă, la baza unei asemenea decizii stau niște calcule: în primul rând te uiți la costurile de azi ale investiției și la prognoza veniturilor viitoare. Dacă apare o stare de incertitudine care își arată că investiția ta poate devein neprofitabilă, o amâni. Vedem o corelație inversă intre între incertitudine, intre nivelul de risc și activitatea economică”, concluzionează el.

Îmbătrânirea populației: O provocare majoră pentru viitor

România se confruntă cu o scădere alarmantă a populației și o îmbătrânire accentuată. Această evoluție demografică va avea un impact semnificativ asupra economiei românești în viitor, afectând sistemul de sănătate, sistemul de pensii și productivitatea. Gamauf avertizează că „Sistemul de sănătate nu este pregătit pentru această evoluție demografică. Sistemul de pensii publice nu va fi sustenabil, fiind supus unor mari presiuni. Sistemul de pensii private va ajuta, dar cu un decalaj de timp de câțiva ani. Nu în ultimul rând, va fi afectată productivitatea economiei și creșterea ei. Și dacă economia nu mai crește atât de mult, nu mai crește nici nivelul de creditare atât de mult”, explică el.

Această schimbare demografică va afecta și sectorul bancar, deși impactul se va resimți treptat, în următorii 10-20 de ani. Gamauf crede că „Băncile vor fi afectate, dar asta nu se va întâmpla de pe o zi pe alta, ci în timp – poate în următorii 10-20 de ani. Rolul nostru e să fim aici și atunci când acest lucru va devein realitate și să oferim acces la servicii bancare. Cred că bătrânii de mâine vor fi mai obișnuiți cu lumea digitală decât seniorii de azi”, afirmă el.