Scăderea alarmantă a nivelului Dunării în România, în ciuda ploilor abundente din iulie
Luna iulie a fost marcată în România de episoade severe de instabilitate atmosferică, cu furtuni violente și cantități record de precipitații în multe regiuni. Totuși, stațiile de monitorizare amplasate pe Dunăre au consemnat o situație diametral opusă: nivelul fluviului a scăzut semnificativ, fiind sub media multianuală specifică acestei perioade.
Afluenții Dunării aduc tot mai puțină apă
Specialiștii de la Meteoplus explică acest paradox prin contextul întregului bazin hidrografic al Dunării. „De ce este Dunărea la un nivel atât de scăzut, deși în România a plouat abundent? Explicația se află în întregul bazin hidrografic al fluviului”, detaliază Meteoplus într-o postare de pe Facebook.
Deși în sudul țării s-au înregistrat cantități de precipitații ce au depășit 100–150 l/mp, iar unele zone au primit chiar volume mai mari, ploile din România nu pot compensa deficitul de apă la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării. „Debitul Dunării la intrarea în România este determinat în principal de apa care vine din amonte, din Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia. Dacă în aceste țări precipitațiile au fost reduse, iar afluenții transportă tot mai puțină apă, nivelul Dunării continuă să scadă, chiar dacă în România plouă abundent”, subliniază Meteoplus.
În prezent, debitul Dunării pe sectorul românesc se apropie de valori minime istorice pentru această perioadă, comparabile cu cele din timpul marilor secete din ultimele decenii. Această situație afectează grav navigația, ecosistemele acvatice și producția de energie. Din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului, în unele sectoare au apărut bancuri de nisip care limitează adâncimea șenalului navigabil.
Contextul hidrografic și geografii al Dunării
Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu al Europei, după Volga, traversând sau delimitând teritoriul a zece țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina. Este un fluviu care izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Schwarzwald), în sud-vestul Germaniei, la confluența pâraielor Brigach și Breg, și parcurge aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră, prin Delta Dunării.
Bazinul hidrografic al Dunării se întinde pe aproape 820.000 km², fiind unul dintre cele mai întinse din Europa și cuprinzând teritorii din 19 țări europene. În timp ce în România s-au semnalat ploi abundente de vară, sectoarele superioare și mijlocii ale fluviului, situate în Germania, Austria, Ungaria și Serbia, s-au confruntat cu perioade prelungite de secetă și temperaturi caniculare. Lipsa unui aport consistent din partea marilor afluenți europeni menține volumul de apă în sectorul românesc la un nivel scăzut.
Impactul caracterului precipitațiilor din iulie asupra debitului fluviului
Unul dintre factorii determinanți în această situație este natura specifică a precipitațiilor căzute în luna iulie. Aversele torențiale de vară, caracterizate prin ploi abundente căzute într-un timp foarte scurt pe suprafețe restrânse, nu reușesc să refacă rezervele de apă pe termen lung.
Pământul uscat și vegetația de vară absorb rapid o mare parte din umiditatea provenită de la aceste ploi. Apa rămasă se scurge pe versanți spre râurile de dimensiuni mici, generând uneori viituri locale rapide, dar fără a alimenta în mod sustenabil pânza freatică sau marile afluenți ai Dunării.
Prognosticul hidrologic și apropierea de minimul istoric
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o prognoză pentru intervalul 31 iulie, ora 07:00 – 6 august, ora 07:00, conform căreia debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va scădea ușor până la 1.450 m³/s.
Reprezentanții INHGA atrag atenția că aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie, care este de 4.750 m³/s, și se apropie periculos de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul a fost de 1.400 m³/s.
Ținând cont de prognozele meteorologice actuale pentru bazinul superior și mijlociu al Dunării, consemnează specialiștii, este de așteptat ca debitul să rămână staționar în jurul valorii de 1.450 m³/s până în jurul datei de 10–12 august. După această dată este estimată o creștere treptată a volumului de apă la intrarea în România, probabil cu o probabilitate mai mare începând din 24 august.
Specialiștii punctează însă că perspectivele nu sunt optimiste, având în vedere prognozele meteorologice care indică deficit de precipitații în bazinul superior și mijlociu în săptămânile următoare. Chiar dacă în România vor mai cădea ploi, acestea nu vor putea compensa deficitul de apă din țările aflate în amonte, care generează majoritatea debitului Dunării.
Măsuri urgente pentru siguranța centralei nucleare de la Cernavodă
Canicula extremă și seceta severă, care au redus debitele Dunării la valori istorice, pun în pericol funcționarea în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Administrația „Apele Române” a anunțat că autoritățile au la dispoziție doar două săptămâni pentru a implementa soluții la această criză.
Guvernul României a alocat suma de 7 milioane de lei pentru lucrări urgente la canalul Bala, menite să asigure menținerea unui debit constant al Dunării în zona aducțiunii Cernavodă. Premierul interimar Ilie Bolojan a comunicat că această decizie a fost luată vineri și vizează protejarea funcționării în siguranță a grupului 2 al centralei nucleare.
Fondurile alocate vor fi gestionate prin Ministerul Transporturilor, în colaborare cu Administrația Fluvială a Dunării de Jos, organism responsabil pentru implementarea lucrărilor de menținere a debitului stabil al fluviului în zonă.
