Titlu: DNA a contestat decizia Înaltei Curți în cazul Elena Udrea și Ioana Băsescu – Procesul va începe pe 22 noiembrie
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că faptele în cazul fostei ministre Elena Udrea și a fiicei președintelui Traian Băsescu, Ioana Băsescu, s-au prescris, scutindu-le de răspunderea în fața legii. Cu toate acestea, DNA nu s-a dat bătut și a atacat decizia cu recurs în casație. Miercuri, 8 noiembrie, judecătorii au admis, în principiu, cererea procurorilor, stabilind ca procesul să înceapă pe 22 noiembrie.
Dosarul vizează acuzațiile conform cărora Elena Udrea și Ioana Băsescu ar fi încălcat legea în 2009, atunci când au colectat fonduri pentru campania electorală a lui Traian Băsescu. Procurorii au utilizat o cale extraordinară de atac și un complet de filtru de la ÎCCJ a constatat că cererea este legal formulată, deschizând calea către judecarea recursului în casare.
După această decizie, dosarul a fost trimis la completul C8 al ÎCCJ, format din judecătoarele Elena Barbu, Eleni Cristina Marcu și Ana Hermina Iancu. Primul termen pentru judecarea recursului în casație a fost stabilit pentru 22 noiembrie.
În cadrul procesului, instanța va analiza doar legalitatea hotărârii atacate. În cazul în care recursul în casație este admis, judecătorii pot casă hotărârea și, conform legii, pot corecta aplicarea incorectă a legii sau dispune rejudecarea procesului.
Este important de menționat că pedeapsa impusă în acest caz nu a fost sub forma de ani de închisoare, ci sub forma de amenzi. În primă instanță, Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare pentru instigare la luare de mită și spălare de bani, iar Ioana Băsescu a primit o pedeapsă de 5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare și instigare la spălare de bani.
Cu toate acestea, în iulie 2022, ÎCCJ a decis că procesul penal trebuie să înceteze din cauza prescripției faptelor. Chiar dacă faptele s-au prescris, judecătorii au menținut decizia de confiscare a unor sume de bani și a măsurilor asigurătorii dispuse de DNA asupra bunurilor mobile și imobile ale Elenei Udrea și Ioanei Băsescu.
În luna august, DNA a atacat decizia ÎCCJ printr-o cale extraordinară de atac, invocând hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene care permite magistraților români să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale și ale ÎCCJ referitoare la eliminarea prescripției speciale. Aceste decizii au dus la prescrierea faptelor și în cazul în care sunt implicate Elena Udrea și Ioana Băsescu.
Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracțiuni de corupție, delapidare și evaziune fiscală, care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Elena Udrea ar fi coordonat achizițiile de servicii de campanie și persoanele care au acționat ca intermediari pentru plățile realizate, în calitate de ministru al dezvoltării regionale și turismului.
Procurorii susțin că remiterea fondurilor infracționale a fost ascunsă prin intermediul contractelor fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, cum ar fi publicitatea stradală, tipărirea de afișe, reclamele publicate în mass-media, realizarea de pagini web, monitorizarea presei, organizarea de spectacole și servicii de consultanță.
Procesul în acest caz a durat 6 ani și a implicat două fugi ale Elenei Udrea. DNA a finalizat ancheta și a trimis dosarul în instanță în mai 2017. Ancheta s-a întins pe parcursul a doi ani, însă în 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, ceea ce a dus la necesitatea efectuării unor comisii rogatorii pentru asigurarea respectării procedurilor. Și în 2022, Elena Udrea a fugit din nou, ceea ce a întârziat procesul.
TAGS: DNA, Elena Udrea, Ioana Băsescu, proces, ÎCCJ, lege, corupție, delapidare
