Înghețul și Luxul: Sejururi „De Neuitat” la Hotelurile de Gheață
În timp ce toată lumea își imaginează adăposturi precare, acele hoteluri de gheață, adică, sunt de fapt, adevărate capodopere artistice efemere care, nu e cazul să ne mințim, atrag mulți oameni din diverse colțuri ale lumii, dar oare câți se gândesc cum e să dormi la -5°C? Se pare că la ICEHOTEL din Suedia, creativitatea nu părea să aibă limite, iar camerele sunt personalizate de artiști din toate colțurile lumii. Cât de frumos! Dar la ce preț?
În ediția actuală, ICEHOTEL 36, vizitatorii se pot bucura de atracții, cum ar fi “biblioteca înghețată” magnific sculptată, în pereții ei strălucitori, iar camerele cu sfere translucide suspendate sunt ceva ce doar imaginile pot reda, deși ne întrebăm, cu ce ne ajută pe noi, oamenii, toate acestea? Apoi, pianul din gheață, da, un pian de concert care își cântă melodiile înghețate – oare chiar este funcțional?
Cine ar fi zis că înăuntru, temperatura constantă este de -5°C! Vizitatorii primesc echipamente special concepute pentru frig ca să rămână confortabili, dar oare cât timp putem sta efectiv în camerele acestea de gheață? Băile sunt în clădiri încălzite din apropiere, iar toată experiența pare să fie o combinație bizară între avangardă și necesitate de supraviețuire, să nu uităm, totuși, de mâncarea locală servită pe platouri din gheață! Interesant, dar oare chiar vrem să mâncăm izolat în gheață?
Deci, ce facem cu această idee de confort extrem? La alte locații, adaptarea este cheia: Apukka Resort vinde igluuri din sticlă, iar Hôtel de Glace din Québec adaugă jacuzzi-uri exterioare. Mă întreb, ce se întâmplă cu toți banii cheltuiți pentru pentru asemenea vacanțe căci, să fim serioși, prețurile sunt astronomice! 400 – 600 de euro pentru o noapte cu mic dejun sunt sume, evident, care sunt greu de justificat, nu?
Construcția acestor „hoteluri” este un proces laborios, blocurile de gheață sunt recoltate în condiții controlate, dar ne întrebăm, cine se implică în acest proces? O echipă de oameni care colaborează timp de șase săptămâni pentru a lucra în frig. Și deznodământul este simplu: primăvara, toată munca se topește și revine în râu. Iată o melodramă de sine stătătoare a creației umane! Nu e, wow?
Deci, pentru că seasonality este esențială, și prețurile mari reflectă exclusivitatea, nu e de mirare că tot mai mulți caută aceste experiențe, dar oare ce rămâne din ele? Oare chiar e o destinație de lux sau doar un alt trend trecător? Dormind pe un pat de gheață sună frumos, dar prețul de a fi „în trend” ar putea să ne zdruncine pohodă financiară. Tot ce putem spera este că fiecare noapte petrecută acolo este unică, dar și că nu ne înghețăm inimile în acest proces.
