“`html
Dorinel Munteanu, Visuri Nebune la Timona Naționalei României!
Se pare că Dorinel Munteanu, tușit de soarta fotbalistică și uh cernut de zilele vitrege după despărțirea de Sepsi, visează cu ochii deschiși la o carieră pe banca naționalei României, da, ai auzit bine! Fost mare component al Generației de Aur, vrea să fie selecționer, dar cu condiții, și se întreabă dacă „vrea Dumnezeu” să ajungă acolo, ca și cum ar fi la un interviu de angajare spiritual!
De la „Motoretă”, așa cum mai este numit, la selecționer, este un drum lung și periculos, iar Munteanu insistă că un antrenor trebuie să aibă o istorie de succes la echipele de club, dar oare ce înseamnă asta într-o lume în care fiecare meci poate fi ultimul? Conform declarațiilor lărgite, se pare că performanța este cheia succesului, dar cum rămâne cu toți acești antrenori care au ajuns acolo fără să aibă minge la picior? Hm!
Mai mult, Dorinel zice că sunt mulți “factori” care influențează numirea unui selecționer, și că, atingându-se de divina providență, el ar putea fi cel ales, fie în România, fie în altă țară. Dar de ce nu în mai multe locuri deodată? Totul e posibil, nu?
Pe un ton umil, Munteanu afirmă de asemenea că să ai performanțe înainte de a fi ales este o condiție „numărul 1” – de parcă ar fi o listă de cumpărături! Dar ce e acest „progres”? De unde știe el ce e și ce nu e posibil? Poate că multele întrebări pe care le ridică antrenorul sunt mai importante decât un loc pe banca naționalei!
În concluzie, Dorinel Munteanu este grav atașat de acest vis, dar între cele spuse și realitatea din teren este o distanță care merită o discuție mai în detaliu, poate cu o cană de cafea și câteva statistici pe masă. Cine știe, poate lui Dumnezeu îi va plăcea ideea de a-l avea pe „Motoretă” selectând echipa națională, în timp ce antrenorii neperformanți își numărau victoriile imaginare!
“`
