Donald Trump a stârnit noi controverse duminică după ce a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să înceteze atacurile asupra rafinăriilor din Rusia, punând Kievul vinovat pentru criza de motorină din lume.
Poziția lui Trump pare contradictorie. Cu mai puțin de un an în urmă, CNN relata că SUA au intensificat schimbul de informații cu Ucraina pentru a sprijini atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, într-un moment în care prețurile petrolului erau reduse. Mai mult, săptămâna trecută, Trump afirma că prețurile la combustibili ar scădea odată cu încheierea războiului din Iran, fără să menționeze conflictul din Ucraina.
Experții contrazic afirmațiile lui Trump, conform cărora oprirea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia ar rezolva criza prețurilor. Andy Lipow, de la Lipow Oil Associates din Texas, estimează pentru CNN că decizia Rusiei de a interzice exporturile, ca răspuns la atacurile ucrainene, a scos de pe piață 800.000 de barili de motorină pe zi. În plus, închiderea Strâmtorii Ormuz a redus alți 1,2 milioane de barili zilnic.
Pe rețeaua sa de socializare, Trump a afirmat luni că Rusia și Ucraina ar fi convenit să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice. Însă această declarație a fost infirmată de realitate.
Kremlinul a exploatat rapid situația. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a numit propunerea „o idee foarte bună” și a adăugat că „suntem în contact cu partea americană”. Totodată, Peskov a insistat pe narațiunea falsă conform căreia Rusia ar căuta soluții pașnice, în timp ce Ucraina ar fi agresorul principal.
Peskov a continuat prin a susține că o încetare a atacurilor ar permite Rusiei să își satureze piața internă de combustibili, în timp ce problema reală ar fi accesul neîngrădit al acestor resurse pe piețele globale. Fără a menționa atacurile Rusiei asupra transporturilor comerciale și a porturilor ucrainene, Kremlinul a cerut ridicarea sancțiunilor pentru a asigura o aprovizionare globală adecvată cu produse petroliere.
Pentru Ucraina, declarațiile lui Trump sunt percepute ca o lovitură dură, mai ales în contextul atacurilor constante cu drone și rachete lansate de Rusia și cu iarna la orizont, pe care Moscova intenționează să o folosească ca armă de presiune.
Cu doar o săptămână în urmă, diplomații americani, trimiși de Trump, au vizitat Kievul, oferind speranțe pentru un nou impuls în negocierile diplomatice. Însă întâlnirile lor prealabile cu oficialii ruși și apelurile ulterioare ale lui Trump către Vladimir Putin, fără a contacta direct Kievul, au ridicat semne de întrebare.
În ciuda acestor gesturi contradictorii, problema rămâne aceeași: cum poate fi pedepsită Rusia, un producător-cheie de petrol, fără a afecta propria economie? Rămâne de văzut dacă lumea va menține această hotărâre în fața unei posibile creșteri a prețurilor la energie.
