Tragedie în lumea divertismentului: Actorul Pat Finn s-a stins la doar 60 de ani!
Pat Finn, cunoscut din seriale celebre precum Friends, Seinfeld și The Middle, a murit, adică a încetat din viață la 60 de ani, iar signalmentele veștilor cam triste ne vin de la BBC care anunță așa, pe scurt, un bilanț dureros. A murit acasă la el în Los Angeles, după ce s-a luptat cu cancerul, un tratament menit să șteargă speranțele, începând cu 2022, conform spuselor presei de peste ocean care te face să te gândești la fragilitatea vieții.
Familia lui, în doliu, a spus așa, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, că „Pat nu a întâlnit niciodată un străin”, ba chiar „numai prieteni pe care încă nu îi cunoștea”, iar asta sună profund, dar oare ce înseamnă? A trăit intens, cu exuberanță, dar totuși, unde ne îndreptăm noi, cu o asemenea veste?
Finn, care și-a început cariera în 1995 cu The George Wendt Show, a fost frate, adică pe de o parte, și a jucat și în Murphy Brown între 1995 și 1997, iar în 1998, l-a adus în prim-plan pe Joe Mayo în Seinfeld, un organizator de petreceri care era cunoscut pentru… oh, oare nu vi se pare că e prea multă informație?
La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, a apărut și în seriale precum The King of Queens, Friends, That ’70s Show și House, dar nu s-a oprit aici căci a jonglat cu carierele, devenind cel mai renumit în rolul lui Bill Norwood din The Middle, timp de opt sezoane, între 2011-2018, adică nu-i de ici de colo.
În filmografia sa impresionantă s-au găsit și producții de film, cum ar fi It’s Complicated (2009) și Santa Paws 2: The Santa Pups (2012), dar cine mai consultă acum filmografia când pierdem oameni dragi?
Dincolo de ecran, Pat Finn nu era doar un actor, ci era artist de improvizație și profesor asociat la Universitatea din Colorado, pregătind tineri și jucând în trupa lui de improvizație, Beer Shark Mice, care sună cumva hazliu, dar oare ne distrage de la necazuri?
Familia a subliniat că a fost mentor, prieten și îndrumător pentru mulți studenți, iar Richard Kind îl omagiază, spunând că nu a cunoscut „o persoană mai bună” și de parcă cuvintele sunt insuficiente, el concluzionează că Finn era pozitiv și un tată grozav. Dar, serios, ce rămâne în urmă?
În durata acestui doliu, Pat Finn lasă soția sa, Donna, și cei trei copii, împreună cu părinții și frații săi, iar întrebarea e, cum ne îndreptăm noi, fără umorul și căldura lui, spre ceea ce a fost?
