Dobânzile BNR ar putea scădea din nou! Ce spun experții despre evoluția economiei românești

Anul 2024 a fost unul marcat de o creștere economică modestă, sub potențial, și o inflație în scădere, dar totuși persistentă. Odată cu apropierea finalului de an, experții se întreabă dacă Banca Națională a României (BNR) va decide o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, și care sunt perspectivele economiei românești pentru 2025.

Potrivit lui Ionuț Lianu, analist economic, creșterea economică din primul semestru al anului 2024 a fost de doar 0,7%, o cifră sub potențialul economiei românești. Această evoluție vine după un alt an de creștere economică relativ redusă.

Perspectivele pentru anul 2025 sunt moderate, iar politica fiscală nu este așteptată să mai stimuleze avansul economic, ci dimpotrivă, având în vedere necesitatea reducerii treptate a deficitului bugetar.

Inflația are o tendință clară de scădere, atât datorită scăderii inflației importate, cât și prognozelor marilor bănci centrale, FED și BCE, care anticipează o scădere a inflației. De asemenea, puterea de cumpărare va decelera în 2025, având în vedere așteptările pentru avansuri salariale semnificativ sub nivelul din acest an.

”Astfel, estimăm pentru decembrie o inflație în jur de 4,5%, procesul de dezinflație mentinându-se și în T1 2025. Totuși, tendința se va schimba temporar în T2 2025, urmând să reia descreșterea până la finalul lui 2025”, precizează Ionuț Lianu.

Scenariul de bază al CEC Bank pentru 2025: Dobânda BNR la 6,25%

Scenariul de bază al CEC Bank pentru anul următor este de 6,25%, deși există și șanse semnificative pentru două tăieri ale dobânzii de politică monetară. Această prognoză se bazează pe tendința clară de scădere a inflației, precum și pe reducerea deficitului bugetar.

”În acest context, BNR ar putea decide încă o tăiere de dobândă în acest an” explică Ionuț Lianu.

Totuși, există și factori care ar putea influența decizia BNR, precum incertitudinea politică și fiscală, precum și evoluția randamentelor titlurilor de stat.

Randamentele titlurilor de stat conțin într-adevar și o primă de risc, care poate să crească în momente de incertitudine sau de vizibilitate redusă în ceea ce privește politica fiscală și monetară.

România s-a decuplat temporar de la tendința internațională, dată de reducerile de dobânzi efectuate de marile bănci centrale cu impact asupra întregii curbe de randamente, întrucât piața și în special nerezidenții reevaluează constant cele mai bune oportunități de plasamente.

Totuși, privind pe un orizont de un an, ne așteptăm la corecții în ceea ce privește randamentele, având în vedere așteptările de reducere a dobânzii de politică monetară, precum și a așteptărilor de corecție pe partea de deficit bugetar.

Deficitul bugetar și deficitul de cont curent: Prognoze pentru 2025

Scenariul de bază al CEC Bank pentru anul următor este de micșorare a deficitelor gemene, începând cu deficitul fiscal, România fiind deja în procedură de deficit excesiv.

În ceea ce privește deficitul de cont curent, o ușoară moderare poate fi de asteptat, având în vedere ambele componente, și cea publică și cea privată: astfel, cel mai probabil, avansul salariului real se va micșora în 2025 față de 2024 și, de asemenea, leul ar putea să sufere o foarte ușoară depreciere, ceea ce mai limitează din apetitul pentru importuri. Pe partea de componentă publică, estimăm din nou o reducere, în linie cu direcția deficitului bugetar.

”În total PIB, cheltuielile cu dobânzile se vor situa probabil în jur de 2% din PIB până la finalul anului. Acesta ar putea fi maximul pe termen mediu, având în vedere reducerile prognozate de dobânzi, atât în euro cât și în lei, cumulat cu reducerea necesarului de finanțare în 2025 ca procent în PIB, derivat dintr-un deficit bugetar în scădere față de 2024”, subliniază Ionuț Lianu.

Concluzionând, perspectivele economiei românești pentru anul 2025 sunt moderate, dar există o serie de factori care ar putea influența evoluția economiei. Scăderea inflației, reducerea deficitului bugetar și posibila reducere a dobânzii de politică monetară sunt factori pozitivi. Totuși, incertitudinea politică, fiscală și geopolitică ar putea reprezenta o provocare pentru economia română.