Dobânda cheie rămâne la 6,5%, dar viitorul este incert: Ce spun specialiștii despre inflația din România?

Banca Națională a României (BNR) a hotărât să mențină dobânda cheie la 6,5% pe an, în ultima ședință a actualului board. Această decizie a venit după un sondaj realizat de Bloomberg printre 19 economiști de top, din care 11 au mizat pe menținerea dobânzii, iar 8 au anticipat o reducere cu 25 pb, până la 6,25%. Mandatele a cinci dintre cei nouă membri ai Consiliului BNR au fost reconfirmate de către Parlament pentru un nou mandat, iar actualul Consiliu de Administrație își va încheia mandatul pe 10 octombrie.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat anterior că reducerile de dobândă ar putea avea loc dacă inflația scade conform prognozei băncii centrale, în absența unui eveniment care ar putea declanșa ieșiri de capital. Conform unei analize a BCR, cursul de schimb rămâne o ancoră politică, iar Isărescu a subliniat importanța sa.

„Cu condiția ca mediul extern să rămână stabil și scena politică internă să nu se destabilizeze înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare, ne așteptăm la o reducere a ratei de 25 pb la fiecare dintre întâlnirile rămase pentru acest an, programate pentru 4 octombrie și 8 noiembrie”, a declarat un analist financiar.

Băncile centrale din Europa Centrală și de Est ar putea să treacă la reduceri de dobânzi în anul următor, dar BNR ar putea fi nevoită să facă o pauză din cauza consolidării fiscale, care ar putea avea un impact inflaționist pe termen scurt. Acest lucru ar putea conduce la o creștere a diferenței de rată a dobânzii, atragând intrări nedorite de capital. Isărescu a declarat în ultima conferință de presă că BNR monitorizează acest diferențial de dobândă.

„Nu văd motivul ca această țară să-și îndeplinească obiectivele având venituri sub 30% din PIB”, a menționat Isărescu în timpul audierilor de la Comisiile de Buget Finanțe din Parlament. Isărescu a subliniat că creșterea veniturilor poate fi realizată prin reducerea evaziunii fiscale, eliminarea facilităților fiscale și o reformă fiscală, dar are nevoie de voință politică.

„Ajustarea deficitului doar prin tăieri de cheltuieli e recesionistă. Cei care spun că ajustarea trebuie făcută prin creșteri de taxe să aibă grijă, că tot recesionistă e”, a adăugat Guvernatorul.

Rata anuală a inflației a crescut în iulie la 5,42%, de la 4,94% în iunie, dar a scăzut în august la 5,10%. Creșterea față de finele semestrului I a fost cauzată de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor și energiei, ca urmare a secetei severe și a majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale. Aceste creșteri au depășit impactul noilor scăderi de dinamică consemnate de prețurile administrate și de prețul combustibililor, sub influența unor efecte de bază și a descreșterii cotației țițeiului. În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8%, de la 5,7% în iunie, conform comunicatului BNR.

Ce urmează și de ce ar trebui să ne temem?

Potrivit evaluărilor actuale, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent, dar pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din august 2024, se arată în comunicatul BNR.

Scăderea va fi cauzată de încetinirea creșterii prețurilor importurilor, dar în sens opus vor continua să acționeze condițiile meteorologice nefavorabile din acest an și majorarea cotațiilor unor mărfuri, în principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei.

Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale, având în vedere rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, precum și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, notează cei 9 membri ai boardului BNR în comunicat.

Condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie reprezintă o sursă de incertitudini și riscuri, conform opiniei celor 9 membri. Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Noul Consiliu de Administrație, recent validat de Parlament, va avea prima întâlnire privind luarea unei decizii de politică monetară în 8 noiembrie.