Djokovic, Murală, Vopsea Neagră și Proteste: Ce Se Întâmplă În Serbia?
Mult zgomot și vopsea neagră, și totuși ce ne arată despre aprofundarea divizării în Serbia? De exemplu, recent, o pictură murală dedicată lui Novak Djokovic a fost acoperită cu o vopsea neagră, într-un gest care strigă la cer nebunia unei societăți care s-a mutat într-o zonă de proteste care nu se mai sfârșește, în timp ce marele jucător a decis că este vremea să se mute la Atena cu tot cu familia, după cum s-a scris în presa care a fost etichetată pro-guvernamentală.
Artistul mural, o figură curioasă pe nume Andrej Josifovski, a decis că trebuie să refacă pictura în mai puțin de 24 de ore, dar e clar că, de data această, nu este vorba doar despre uleiul de pe pensulă, ci despre un simbol al protestelor, un fel de răzvrătire, într-un peisaj politic întunecat, în care Djokovic devine un simbol, dar, stai așa, sigur că vorbim despre el în timp ce ne întrebăm ce direcții iau studenții săi?
Și când te gândești la inscripția de lângă, cu acele cuvinte care te provoacă ”Hai, Hai! De ce te-ai oprit?”, nu poți să nu te întrebi, adică ăsta-i un îndemn sau doar un strigăt de disperare din partea unei generații care vrea să scape de corupție? Daaaa, Djokovic a fost pe teren, dar acum este în mijlocul bornei protestelor și folosind gesturi care amintesc de ”Pump It Up”, o melodie care, apropo, e foarte populară la tineri și în cercuri studențești, dar poate că asta a fost doar o fațadă, nu e așa că el se vrea mai mult decât un jucător?
Și apoi, la baschet, l-am văzut purtând hanorace cu mesaje îndrăznețe, ”Studenții sunt campioni” – un mesaj care strigă de la sine, dar oare nu i-ar fi lejer mai bine să stea cu capul în nori și să câștige meciuri, decât să se amestece în probleme politice? Nuanțele de contrast sunt stridente, fie el și mare campion, dar e clar că nu se poate ascunde de ochii criticilor care l-au numit trădător după ce s-a arătat de partea protestatarilor.
Refacerea muralului a stârnit discuții aprinse, iar artistul a spus că ar fi fost distrus de susținătorii regimului lui Vucic. Așa că, hai să ne întrebăm: unde ne aflăm în tot acest context? Seria de evenimente ne aduce aminte că Serbia a pierdut un turneu ATP, iar mutarea în Atena, este un simptom, nu? Oare cât de departe suntem de a vedea dincolo de vopseaua neagră? Că na, nimeni nu dă doi bani pe detalii, dar cu siguranță se întâmplă ceva.
Și nu uitați, studenții cer alegeri anticipate, și așa președintele Vucic, cu o retorică unde îi numește pe ei și pe simpatizanții lor ”trădători” – de parcă jucăm un joc de putere, iar în scenă, Djokovic rămâne un mare jucător dar cu umbre în spate care se cer lămurite, adică ce direcție va lua toată nebunia asta? Ecranele ne spun poveștile, dar realitatea ne lovesc în față, seriozitatea e aceeași ca și graffiti-ul de pe ziduri. De fapt, se mai scrie ceva aici sau se îngroapă sub vopsea cea neagră?
