“`html
Șefii câștigă cât un oraș, barista cât un gândac!
Un salariu pe cared un barista de la Starbucks, sărăcuțul el își câștigă într-un an, e cât juma’ din ceea ce un mare șef de companie, să nu mai zic de director, mai pe scurt, un șef cu ștampilă, cu ochii pe hârtii, primește într-o singură zi de muncă, după cum ne spune BFM Business, și asta e o nebunie, cum adică să facă el în 24 de ore mai mult decât un barista într-un an întreg? Așa e, dar hai să vedem cine sunt acești șefi! Măcar de ar ieși să facă cafea dacă tot câștigă atât de mult!
Conform unui raport proaspăt scos din cuptor de către AFL-CIO, adică tipii ăia care se ocupă cu sindicalizarea în SUA, directorii celor mai mari 500 de companii americane au văzut o creștere de 7% la salarii în 2024, și întrebarea care se naște aici este: „De ce?” Dacă se fac comparații cu salariile angajaților, care sunt, vai, prea mici, dar vom ajunge și acolo, nu vă speriați, totul devine din ce în ce mai confuz.
Aici intervine Abercrombie & Fitch, brandul voia să fie cool, dar e mai degrabă un haos, pentru că șeful, un anume Fran Horowitz, câștigă nici mai mult, nici mai puțin de 6.731 de ori mai mult decât salariul median al angajaților săi. Adică vreo 17 milioane de dolari pe an când restul primesc doar 2.531 dolari pe an. Stai, ce?! Aceasta e o diferență demolatoare, ca și cum ai pune un elefant lângă un gândac, care efectiv îngheață de frig!
Să nu o lăsăm mai moale cu Brian Niccol, ăsta de la Starbucks, care se plimbă cu 98 de milioane de dolari pe an, având în vedere că angajații săi câștigă în medie pe lună oarecum constant 15,23 – 15,72 dll pe oră, deci suntem pe o pantă alunecoasă, și el câștigă de 6.666 de ori mai mult – e halucinant! Și știm cu toții că unii lucrează cu juma’ de normă, deci treaba e un pic mai complicată.
Salariile barista-ilor ajung undeva între 30.000 și 33.000 pe an, în funcție de cine știe ce variabile, plus că unii sunt la 8 dolari pe oră, iar alții cer și 25,80, dar hai să nu ne pierdem în detalii că nu de asta am venit. AFL-CIO ne dezvăluie o medie de 18,9 milioane de dolari pe directorii executivi, care a crescut cu 6,5 milioane în ultimii zece ani, o cifră enormă, dar cum vine asta? Un angajat median ar trebui să fi muncit din 1740 pentru a egala suma asta! E un paradox de-a dreptul absurd!
Pe lângă toate acestea, directorii americani au parte și de reduceri de impozite care, oarecum, se pierd în calcule, poți să te gândești cum un director ar câștiga o reducere de impozit de 489.118 dolari, de 639 de ori mai mult decât un angajat obișnuit. Uneori e greu de digerat, dar așa e viața, căci tot bugetul de stat e lăsat cumva pe linia moartă cu un cost estimat de 738 de milioane de dolari! Cine mai ajută aici pe cine? Banii curg, dar pe cine? Ce oameni, ce vieți, ce paradox și ce inegalitate!
“`
