Dinamo, Flotând în Marea Eșecurilor, Codașă în Liga Campionilor!
Ce să vezi, „dulăii”, ăștia, au reușit performanța de a pierde iarăși, de data asta în deplasare la Aalborg, 34-28, iar acum rămân fără nicio victorie, codașă în grupă, ce-i drept, așa-i că nu sunt deloc fericiți? Ne întrebăm, oare, cât mai pot suporta suporterii, pierderi după pierderi, ai, va să zică, am avut așa un adversar greu, de-a dreptul provocator ce s-au chinuit mult elevii lui Paulo Pereira și nu au putut, cum să zic eu, să se ridice deasupra eșecului, după ce au pierdut cu Fuchse Berlin la limită, 31-32, și uite-așa au ajuns să se împotmolească iarăși.
La meciul ăsta, Knorr și Hangaard au fost eroii gazdelor, cu 8 și respectiv 5 goluri, dar ce-i drept, Dinamo, să nu uităm, a avut pe Valdes cu 6 goluri, o reușită, și Pelayo cu 4, dar tot e un motiv cam firav de bucurie ca să strigi „haideți, hai cu voi” nu-i așa? S-au mai bucurat și de un moment de glorie, Langaro a marcat golul cu numărul 3.000 în istoria Liga Campionilor, dar totul se pierde în negura înfrângerii!
Pe de altă parte, să ne amintim că, în primele patru meciuri, deja, să spunem, au avut un parcurs mai mult decât catastrofal, cu 30-33, 28-31, 27-30, 31-32, vrei să înțelegi, nu-i așa, că nu-i tocmai un start promițător pentru Dinamo, și acum, ne pregătim de următoarea rundă, cu polonezii de la Industria Kielce, pe 23 octombrie, dar cine știe ce o să fie atunci?
Uite ce spunea Frederik Ladefoged, antrenorul, că „meciul a fost strâns mai mult de jumătate”, dar cu toate greșelile lor de aruncări ale jucătorilor în fața lui Landin, să știm că Aalborg a speculat toate șansele și uite-așa au câștigat clar, înfrângeri care-i chinuie pe „dulăi”, de parcă sunt blestemați, și totuși el promite că vor lupta pentru prima victorie, oare când va fi asta?
Revenind la sezonul trecut, hey, Dinamo trecuse de faza grupelor, și știm deja că au făcut câteva victorii de senzație, dar uite că acum, parcă ne întoarcem tot la viitorul uncertain, să vedem ce va ieși de aici, cu mai multe eșecuri pe masă. Hm, am ajuns oare la capătul răbdării?
