Digitalizarea administrației publice în România: Priorități, obstacole și perspective
În contextul unei transformări digitale imperioase pentru sectorul public românesc, Bogdan Florea, fondatorul companiei Connections, subliniază necesitatea unei infrastructuri digitale unificate și accesibile, bazată pe date publice curate de tip Open Data. Florea avertizează că fără această fundație, orice aplicație nouă va funcționa izolat, ca o insulă digitală, incapabilă să comunice eficient cu alte sisteme ale administrației.
Connections este o companie cu o experiență de 21 de ani pe piața tehnologiei, specializată în transformarea digitală a afacerilor. Listată din 2021 pe piața AeRo a Bursei de Valori București, aceasta deservește clienți globali și companii românești din sectoare precum banking, FMCG, energie, telecom și retail, dar și instituții guvernamentale din România. Bogdan Florea a deținut, între 2019 și 2021, funcția de vice-președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Potrivit fondatorului Connections, digitalizarea administrației nu este doar o chestiune de lansare a unor aplicații sau portaluri noi, ci necesită integrarea și interoperabilitatea bazelor de date și sistemelor informatice ale instituțiilor. În lipsa acestei interoperabilități, digitalizarea rămâne fragmentată și ineficientă.
Proiecte concrete în digitalizarea sectorului public
Florea menționează un contract major pe care Connections îl implementează pentru o instituție publică, ce vizează infrastructura AI și HPC (High Performance Computing). Acesta este cel mai amplu proiect de infrastructură HPC cu accelerare GPU din sectorul public românesc, ce va susține dezvoltarea serviciilor inovatoare, precum monitorizarea cu inteligență artificială a defrișărilor în aplicația SUMAL 2.
Fondatorul subliniază că un astfel de proiect demonstrează cum infrastructura tehnologică de bază – cloud, calcul, date – poate deveni motorul următoarei generații de servicii publice, depășind simpla cheltuială de conformitate administrativă.
De ce investițiile în digitalizare nu aduc rezultatele așteptate
Deși statul român a alocat în ultimii ani sute de milioane de lei pentru proiecte IT, impactul asupra relației dintre cetățean și administrație a rămas limitat. Bogdan Florea identifică cauze multiple pentru această situație.
Primul motiv este digitalizarea proceselor administrative neoptimizate. În lipsa unei analize și reforme prealabile, transformarea digitală reproduce doar rapid și scump un sistem ineficient de pe hârtie.
A doua problemă este fragmentarea instituțională, caracterizată prin lipsa unui mandat clar care să asigure colaborarea și integrarea sistemelor informatice diferite. Acest fapt generează multiple tehnologii incompatibile care împiedică eficiența proceselor.
Al treilea factor, adesea trecut cu vederea, este ciclul politic scurt în raport cu durata necesară implementării proiectelor de transformare digitală. Un proiect sectorial de digitalizare are nevoie de 5-7 ani pentru a produce rezultate vizibile, în timp ce mandatele politice durează adesea doar 4 ani sau mai puțin. Această discontinuitate determină pierderea echipelor și a capitalului uman acumulat, rupând lanțul dintre investiții și rezultate.
Patru priorități fundamentale pentru perioada următoare
Bogdan Florea recomandă ca România să concentreze eforturile asupra dezvoltării infrastructurii digitale publice și asupra reformelor ce permit dezvoltarea serviciilor publice moderne. El identifică patru priorități majore pentru următorii cinci ani:
- Consolidarea identității digitale, considerată esențială pentru funcționarea adecvată a oricărui serviciu digital.
- Extinderea platformei ghișeul.ro, nu doar ca vitrină informativă, ci ca infrastructură efectivă a interacțiunii dintre cetățean și stat.
- Crearea unui centru de excelență în inteligența artificială aplicată sectorului public, pentru a evita importul necriticat de soluții AI.
- Reforma proceselor de achiziții publice, prioritizând criteriul tehnic și competențele oferite avant celui de preț.
Ca exemplu de succes, Florea menționează platforma Prevent, dezvoltată de Connections pentru Agenția Națională de Integritate. Aceasta utilizează analiza avansată de date pentru identificarea automată a conflictelor de interese în licitațiile publice, relațiilor de rudenie și structurilor acționărilor, la un volum anual de milioane de licitații. Platforma îmbunătățește semnificativ integritatea cheltuielilor publice, depășind simpla digitalizare a documentelor.
Principalele obstacole în calea digitalizării
Un obstacol major pentru digitalizarea administrației este lipsa unei autorități cu putere reală de coordonare și cu mandat clar, care să asigure continuitate peste ciclurile politice. Florea propune crearea unui rol de vicepremier sau responsabil cu mandat ferm pentru coordonare interinstituțională, capabil să susțină proiectele pe termen lung, ce depășesc durata mandatului unui ministru.
De asemenea, sistemul actual de achiziții publice privilegiază încă prețul cel mai mic, în detrimentul calității și performanței tehnice. Acest criteriu conduce la achiziții mai ieftine, dar cu compromisuri pe arhitectură, testare și securitate, generând costuri suplimentare ulterioare la mentenanță și reparații.
Florea susține că ar fi necesară o regândire a evaluării achizițiilor, bazată inițial pe scor tehnic și capacitatea de livrare, cu prețul intervenind doar în faza finală pentru departajarea ofertelor deja validate tehnic.
Viziunea pentru o Românie digitalizată
Pentru Bogdan Florea, succesul digitalizării ar trebui să se măsoare nu prin numărul aplicațiilor lansate, ci prin schimbarea reală a modului în care funcționează administrația publică.
Concret, el identifică trei elemente cheie:
- Eliminarea necesității ca cetățeanul să transporte documente între instituții, prin realizarea interoperabilității reale între sisteme informatice.
- Transformarea României din importator de expertiză IT în exportator regional de know-how în domeniul guvernării digitale și inteligenței artificiale, inspirându-se din modele de succes precum Estonia, Portugalia sau Israel.
- Dezvoltarea parteneriatelor public-privat ca practică standard, depășind actuala situație în care statul construiește singur sau cumpără prin achiziții, dar rareori colaborează efectiv cu mediul privat.
El concluzionează că dacă peste cinci ani digitalizarea va fi privită încă ca un proiect separat, iar nu ca o stare normală a funcționării statului, înseamnă că obiectivele nu au fost încă atinse.
Provocări în securitatea cibernetică și rolul inteligenței artificiale
Bogdan Florea avertizează că în prezent administrația publică românească rămâne majoritar reactivă în fața atacurilor cibernetice, intervenind după ce incidentele au avut loc și fără investiții suficiente în prevenție.
Ministrul Apărării a declarat public că instituțiile statului sunt ținta a peste 10.000 de atacuri cibernetice zilnice. Un exemplu recent este atacul de tip ransomware din decembrie 2023 asupra Apele Române, care a compromis circa 1.000 de sisteme informatice, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurilor critice pentru milioane de cetățeni.
Florea prezintă experiența din proiectele complexe dezvoltate de Connections, potrivit căreia cele mai frecvente breșe sunt cauzate de erori în linii de cod vechi, nerespectarea procedurilor de actualizare și neimplementarea securității în fazele incipiente ale dezvoltării software.
El promovează abordarea Secure Software Development Lifecycle (SDLC), o metodologie „shift left” care integrează securitatea încă din primele faze ale proiectării și dezvoltării, nu doar ca verificare finală. Directiva Cyber Resilience Act din Uniunea Europeană susține această direcție, impunând obligații clare privind securitatea by-design începând cu decembrie 2027.
În ceea ce privește inteligența artificială, Florea avertizează împotriva percepției că aceasta ar fi o soluție magică ce rezolvă toate problemele, inclusiv cele de securitate. El susține că AI amplifică atât calitățile, cât și problemele existente ale sistemelor: dacă arhitectura și procesele sunt slabe, AI doar accelerează erorile.
Astfel, statul are nevoie urgentă de o cultură solidă a securității cibernetice la nivelul întregii administrații, implementată încă de la faza de proiectare a sistemelor, prevenind astfel incidentele, nu reacționând după producerea lor.
