Diana Şoşoacă: “Am fost exclusă din cursa prezidenţială pentru că am luptat împotriva vaccinării obligatorii!”

Diana Şoşoacă, eurodeputat şi fost senator, a acuzat autorităţile române de încălcarea statului de drept, susţinând că a fost exclusă din cursa prezidenţială pentru că s-a opus vaccinării obligatorii şi a luptat împotriva “botniţei din pandemie”. Şoşoacă a prezentat cazul în faţa Parlamentului European, invocând o serie de articole din Constituţia României şi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) care, spune ea, au fost încălcate.

“Vreau să vă aduc la cunoştinţă un caz extrem de grav care se întâmplă de trei zile în România. Sunt preşedinta partidului SOS România şi conform sondajelor reale deţineam primul loc pentru preşedinţia României care va avea loc pe 24 noiembrie”, le-a spus Diana Şoşoacă eurodeputaţilor care erau încă prezenţi în plenul PE în jurul orei locale 23.00 (24.00 ora României).

Şoşoacă a explicat că Curtea Constituţională a respins candidatura sa nu din motive de constituţionalitate, ci din cauza poziţiei sale împotriva vaccinării obligatorii şi a măsurilor anti-COVID-19. “Curtea Constituţională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la preşedinţia României, nu pe motive de constituţionalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniţei din pandemie, pentru că am fost amendată de un poliţist că am depăşit viteza, deşi sunt în proces cu acel poliţist, pentru că am făcut declaraţii politice în Parlamentul României ca senator, încălcându-se articolul 72 din Constituţia României şi articolele 9 şi 10 CEDO prin care declaraţiile politice ale unui parlamentar au imunitate. Nu putem să fim condamnaţi pentru aşa ceva”, a declarat eurodeputata.

“Nu am fost judecată, nu am fost citată, nu am avut dreptul la apărare şi am fost judecată pe articole din ziar”, a mai spus ea.

Diana Şoşoacă susţine că excluderea ei din cursa prezidenţială a fost o decizie politică, luată cu scopul de a o împiedica să participe la alegeri. “Nu este vorba despre o decizie legală, ci despre o decizie politică. Am fost exclusă pentru că am avut curajul să spun adevărul despre pandemia de COVID-19 şi să mă opun vaccinării obligatorii”, a adăugat ea.

Şoşoacă a cerut colegilor săi eurodeputaţi să intervină în cazul său şi să asigure respectarea statului de drept în România. Ea a subliniat că respingerea candidaturii sale este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale şi a libertăţii de exprimare.

Reacţii la acuzaţiile Dianei Şoşoacă

Acuzaţiile Dianei Şoşoacă au stârnit reacţii diverse în spaţiul public. Unii au criticat dur atitudinea eurodeputatului, considerând-o o “dramatizare” a situaţiei. Alţii au exprimat îngrijorare cu privire la respectarea statului de drept în România, subliniind importanţa independenţei justiţiei.

Curtea Constituţională a României a respins candidatura Dianei Şoşoacă la preşedinţia României pe data de 10 octombrie, argumentând că eurodeputatul nu a respectat prevederile legale privind înscrierea în cursa electorală. Şoşoacă a contestat decizia CCR în instanţă, susţinând că decizia a fost luată din motive politice şi că nu a fost informată corespunzător despre motivele respingerii candidaturii sale.

Contextul politic şi social al acuzaţiilor

Acuzaţiile Dianei Şoşoacă trebuie analizate în contextul politic şi social actual al României. Ţara este confruntată cu o serie de provocări, inclusiv cu o criză politică profundă, cu o pandemie care nu a luat sfârşit, cu o inflaţie ridicată şi cu o criză energetică. Aceste probleme au generat o stare de incertitudine şi neîncredere în rândul populaţiei, contribuind la polarizarea societăţii.

În acest context, acuzaţiile Dianei Şoşoacă, chiar dacă pot părea exagerate, reflectă o realitate complexă. Ele scot la iveală o serie de probleme cu care se confruntă România, inclusiv cu lipsa de transparenţă şi cu abuzurile din sistemul politic şi judiciar. De asemenea, acuzaţiile ei subliniază importanţa libertăţii de exprimare şi a respectării statului de drept în România.

Ce urmează?

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare cu cazul Dianei Şoşoacă. Eurodeputatul a promis că va lupta pentru a-şi demonstra dreptatea şi a-şi relua candidatura la preşedinţia României. De asemenea, este posibil ca Parlamentul European să intervină în acest caz, solicitând o anchetă independentă pentru a verifica acuzaţiile Dianei Şoşoacă.

Indiferent de evoluţia cazului, acuzaţiile Dianei Şoşoacă au stârnit o dezbatere aprinsă în România. Ele vor fi cu siguranţă un subiect de discuţie în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. De asemenea, este posibil ca ele să contribuie la o mai mare transparenţă şi la o mai mare responsabilitate a autorităţilor române.