“`html
Salariile și pensiile procurorilor: Ce se ascunde în spatele cifrelor? Furtună în sistemul judiciar!
Într-un comunicat care a stârnit deja controverse, Secția de procurori a CSM a expus, așa cum se poate întâmpla când informațiile sunt scoase din context, salariile nete ale procurorilor din România, totul a fost adus în discuție cu un accent pe pensiile magistraților, care aparent sunt doar 4% din totalul pensiilor de serviciu, dar oare chiar așa stau lucrurile în realitate?!
Așadar, conform datelor furnizate, o întreagă medie pe procuror a fost calculată pentru anul 2024, unde fiecare procuror are de gestionat în jur de 1.549 de dosare penale, surprinzător, unele chiar atingând un număr fantastic de 5570 dosare pentru un singur procuror, dar asta nu e tot. Veniturile variază semnificativ, începând cu 10.400 lei net lunar doar ca să ajungă, după 25 de ani de muncă, la o sumă maximă de 16.000 lei, însă cei din Parchetul de pe lângă Înalta Curte, care au șanse mai mari la salarii fabuloase, pot câștiga între 18.000 și 25.000 lei lunar net! Foarte ciudat, nu-i așa?
La o simplă privire, un procent destul de mare, 39% din procurori, sunt, așa cum se arată, încă sub 12.954 lei net, iar comunicatul nu face decât să amplifice nemulțumirile din public, din moment ce vehicularea veniturilor brute la cele mai înalte eșaloane e, după cum se exprimă CSM-ul, o mostra de dezinformare, foarte interesant, având în vedere spațiul public tot mai confuz.
„Informațiile din spațiul public vin să ne distorsioneze percepția asupra veniturilor reale ale procurorilor, iar asta poate crea discordie”, a fost declarația exactă a celor de la CSM, și să spunem că au un punct valabil, având în vedere că potrivit acelorași date,ă pensiile magistraților chiar reprezintă un procent infim din totalul pensiilor de serviciu din România.
În total, există mai mult de 215.000 de pensii de serviciu, dar asta nu poate justifica, totuși, inechitățile din sistem? Marea întrebare, pe care CSM a lăsat-o neprecizată, este dacă modificările legislative din ultimii 20 de ani care au dus la înglobarea unor categorii care nu au lucrat direct în funcția de judecător sau procuror nu sunt, oare, rădăcina tuturor acestor tensiuni și nesiguranțe?
Așadar, pe fondul proliferării zvonurilor și bineînțeles a informațiilor distorsionate, este ușor de înțeles de ce justiția română pare destul de vulnerabilă la atacuri din partea altor autorități, dar nu ar trebui să ne îngrijorăm?! Privatizarea adevărului pare să devină noua normă în acest domeniu, iar întrebările rămân, în continuare, fără răspuns.
“`
