Descoperiri șocante despre Klaus Iohannis și dosarele sale penale!

De fapt, pe Klaus Iohannis, președintele care a ajuns în vârful țării, a reușit să supraviețuiască dezvăluirilor, mai exact la 16 noiembrie 2014, ziua acelei campanii electorale, el avea două dosare penale deschise, dar, surpriză, a scăpat de ele la ordinul judecătorului pensionat de lux, care, să nu uităm, a condus Parchetul General între 2016 și 2019, deci, oare cum au reușit aceste lucruri să nu afecteze parcursul său politic în timp ce jurnaliștii se înghesuie să scrie despre asemenea fapte deosebit de grave și semnificative?

Până la urmă, suma dosarelor deschise pe numele lui Klaus Iohannis, conform reporterilor, a ajuns la 16 între anii 2001 și 2016, cu acuzațiile de instigare la fals și mărturie mincinoasă fiind în prim-plan în anul 2001, ceea ce ridică întrebări considerabile în legătură cu integritatea lui, având în vedere că abuzul în serviciu și falsul sunt crime destul de serioase care, teoretic, ar putea să-i afecteze cariera, mai ales în contextele în care ele sunt menționate, dar ce se întâmplă cu aceste acuzații și la ce măsuri se ajunge?

De pildă, un dosar specific a arătat că, în calitatea de primar al Sibiului, a dispus restituirea unui imobil, dar ilegal, către patru cetățeni străini, un aspect care poate părea oarecum grav, și care merită totuși o atenție minutioasă, deoarece implică nu doar faptele, ci și atingerea unor limite legislative care ar trebui respectate de orice oficial, și ar trebui discutat cum se împacă toate acestea cu imaginea sa publică.

În plus, majoritatea dosarelor pe numele președintelui sunt pentru abuz în serviciu, cum a comentat presa, însă ignoranța de care a dat dovadă Augustin Lazăr este notabilă, în condițiile în care opt din cele 16 nu au trecut de urmărirea penală, iar celelalte au fost declinate, un amanunt care pe unii îi face să se întrebe dacă nu cumva există o mână de ajutor, dar cum rămâne cu transparența totuși?

Acest ultim an a adus unele pierderi pentru președintele Iohannis, fiind vorba despre o a doua casă pierdută din Sibiu, unde banii s-au transformat într-o datorie importantă, de 260.000 de euro, ceea ce adaugă un alt strat la această poveste, și se ridică întrebarea cum va gestiona astfel de situații?

În aceeași direcție, în 2015 a mai fost un imobil pe care l-a pierdut, și nu doar că a fost obligat să restituie 320.000 de euro, dar și certificatul de moștenitor s-a dovedit a fi fals, totuși, statul român nu a reușit să-și recupereze faptele până acum, ceea ce ar putea ridica suspiciuni în privința sistemului de justiție, având în vedere că lucrurile nu s-au întâmplat așa cum ar trebui, și întrebarea rămâne: unde s-a dus acea proprietate?