Descoperirea vaporiilor de mercur care indică prezența unui palat subteran neexplorat în mormântul lui Qin Shi Huang
La aproximativ 30 de kilometri nord-est de Xi’an, în zona Lintong, sub o movilă în formă de piramidă se află o cameră funerară a împăratului Qin Shi Huang, neatinsă de peste două milenii. O investigație publicată recent în revista Scientific Reports aduce dovezi atmosferice ce confirmă prezența mercurului, sugerând că acesta se scurge lent la suprafață, susținând astfel relatările istoricului antic Sima Qian despre palatul subteran al împăratului, construit în jurul unui rezervor de mercur lichid configurat ca o hartă uriașă a Chinei.
Contextul istoric și arheologic al mormântului
Mormântul împăratului Qin Shi Huang a fost realizat pe o perioadă de 38 de ani începând cu anul 246 î.Hr., implicând circa 700.000 de muncitori în construcția sa. Palatul subteran estimat a avea dimensiunile de aproximativ 140 de metri lungime, 110 metri lățime și 30 de metri înălțime, se găsește la circa 30 de metri sub nivelul solului actual. Conform consensului arheologic, mormântul nu a fost niciodată deschis sau jefuit, fapt ce menține intacte elementele sale originale.
Istoricul Sima Qian menționa că împăratul consuma mercur, considerând că acest element îi prelungește viața, iar cercetătorii de astăzi avansează ipoteza că moartea acestuia ar putea fi atribuită unei intoxicații cu mercur.
Tehnologia DIAL: un laser pentru detectarea mercurului invizibil
Descoperirea mercurului în aer a fost realizată cu ajutorul metodei DIAL (Differential Absorption Lidar), un sistem laser care emite impulsuri de lumină ultravioletă la o lungime de undă la care mercurul absoarbe eficient energia, în jur de 254 nanometri. Observând diferențele dintre semnalul reflectat de pe traseul fasciculului și unul de referință, cercetătorii au putut determina concentrația vaporilor de mercur din atmosferă în timp real, fără să fie necesare excavări.
Acest sistem mobil a fost dezvoltat de Universitatea Normală din China de Sud și montat într-un container transportat cu camionul. În condițiile ceții și poluării atmosferice specifice zonei Xi’an, raza de măsurare a fost limitată la aproximativ 700 de metri.
Corelarea zonelor cu emisii de mercur și anomaliile din sol
În cadrul studiului, în două puncte specifice de măsurare s-au identificat concentrații locale de mercur mult peste valorile normale. Valoarea maximă, de 27 ng/m³, a fost înregistrată la circa 650 de metri de primul punct de observație, deasupra versantului vestic al movilei. Repetarea scanărilor a confirmat persistarea acestor concentrații ridicate în aceleași zone și a relevat o altă regiune cu valori crescute în partea sudică a movilei.
Aceste puncte coincid cu rezultatele a două studii anterioare asupra solului, care au identificat concentrațiile maxime de mercur pe versanții vestic și sudic. Unul dintre studii a înregistrat până la 1.440 părți per miliard, iar celălalt a raportat un vârf de 2.204 părți per miliard.
În trei puncte de observație nu s-au detectat concentrații neobișnuite, situație explicată de cercetători prin viteza vântului în zona respectivă, care a fost aproape dublă față de celelalte locații, dispersând vaporii de mercur și împiedicând astfel măsurarea acestora.
Mecanismul emisiilor de mercur din mormânt
Autorii studiului sugerează că vaporii de mercur se ridică la suprafață prin fisuri sau modificări structurale apărute în mormânt pe parcursul celor peste 2.000 de ani de existență a construcției. Mercurul, care trece ușor în stare gazoasă la temperatura camerei, poate astfel să producă emisii constante dacă rezervorul subteran nu mai este complet etanș.
Studiul aduce astfel o perspectivă nouă asupra palatului subteran al lui Qin Shi Huang, demonstrând prin metode atmosferice că este probabil ca mercurul din mormânt să se scurgă lent la suprafață, ceea ce confirmă o parte esențială din povestea transmisă de Sima Qian, până acum considerată doar legendă.
Rezultatele acestei cercetări oferă un cadru pentru viitoare investigații neinvazive asupra sitului arheologic, putând contribui la înțelegerea detaliată a structurilor subterane intacte și la protejarea patrimoniului istoric.
