Ce stim despre bacteriile Treponema pallidum și originea sifilisului
Rezumat: Cea mai veche dovadă a bacteriei Treponema pallidum, responsabilă pentru sifilis, a fost descoperită într-un schelet de 5.500 de ani din Columbia. Această descoperire susține ipoteza conform căreia sifilisul ar proveni din zona Americilor, conform unui studiu recent publicat în revista Science.
Afirmatia centrala
Cea mai veche dovadă a existenţei bacteriei Treponema pallidum, bacteria care provoacă sifilis, a fost identificată într-un schelet vechi de 5.500 de ani descoperit în Columbia, susținând ipoteza că sifilisul provine din zona Americilor.
Ce confirma sursa
- Descoperirea a fost făcută de cercetători care au izolat cel mai vechi genom de T. pallidum din scheletul unui vânător-culegător din Columbia, datând de acum 5.500 de ani.
- Persoana a fost infectată cu o tulpină necunoscută anterior de T. pallidum, ceea ce complică evoluția sifilisului.
- Studiile anterioare au identificat bacteria T. pallidum la un om din Chile, mort în jurul anului 1.000 d.Hr., și la persoane din Brazilia, între anii 350 î.Hr. și 570 d.Hr., indicând prezența bacteriei în Americi cu mult înainte de expedițiile lui Columb.
- Genomul izolat a fost denumit TE1-3 și este diferit de toate celelalte subspecii de T. pallidum cunoscute, sugerând că a existat o diversificare a agenților patogeni treponemali în America cu mii de ani mai devreme decât se credea.
Ce ramane neclar
- Nu este clar dacă liniile timpurii de Treponema, cum ar fi TE1-3, erau capabile de transmitere sexuală, similar cu sifilisul veneric.
- Studiul nu rezolvă dezbaterea despre originea exactă a sindroamelor bolilor cauzate de T. pallidum.
Context
Descoperirile recente despre T. pallidum au implicații semnificative în înțelegerea evoluției sifilisului și a istoriei bolilor infecțioase. Această cercetare subliniază complexitatea originilor bolilor și sugerează că sifilisul ar putea avea rădăcini mai adânci în America decât s-a crezut anterior. Studiul poate contribui, de asemenea, la reformularea strategiilor de control al infecțiilor cu sifilis, având în vedere revenirea acestei boli la nivel global în ultimele decenii.
