“`html
Șocant! Autismul și microbiota maternă: O legătură înfiorătoare descoperită!
O mizerie peste alta, de la reacții la frici și stimuli negativi, până la greutăți și tot felul de nebunii mintale, pe deasupra și susceptibilitatea la toate bolile autoimune, inclusiv diabetul de tip 1, lupus și alte belele, toate acestea par să fie influențate de microbiota maternă, un studiu recent publicat în The Journal of Immunology, care de fapt și-a văzut lumina zilei pe animale, mai ales că cercetătorii sunt convinși că cheia este chiar mămica, microbiota mamei având mai mult de spus în treaba asta decât microbiota copilului, ciudat nu?
„Microbiomul ăsta poate să modeleze creierul în cele mai diverse și bizar moduri,” a declarat, cineva, John Lukens, un tip cu titlu important de la University of Virginia School of Medicine, care vorbește despre cum e chiar crucial pentru calibrarea sistemului imunitar al progeniturilor. O gramadă de cuvinte tehnice, știință de vârf, dar până la urmă toată treaba asta e gândită să ne arate că de fapt infecțiile sunt un mare stres, nu-i așa?
Interleukina-17a: molecula care bântuie!
Deci, în legătură cu autismul, o moleculă înfricoșătoare, interleukina-17a (sau IL-17a cum scrie în cărți) este și ea pe listă, una care a fost asociată cu tot felul de boli, gen psoriazis, scleroză multiplă, artrită reumatoidă, să nu uităm că joacă și un rol semnificativ în prevenirea infecțiilor, mai ales a celor fungice, dar, surpriză! poate influența și creierul în timpul dezvoltării intrauterine, dar dacă ne gândim că prea multe se leagă între ele, poate suntem doar începători, cine știe?
Ce s-a întâmplat când IL-17a a fost suprimată la șoareci?
Pentru a testa teoria, echipa de savanți a decis să facă o mare bubă și a suprimat IL-17a la niște șoareci de laborator, cum altfel. Au fost selectate femele din două laboratoare diferite și, cum era de așteptat, șoarecii din primul laborator, cei cu microbiota care se răstea la inflamații, erau evident la un răspuns inflamator exploziv, dar de altă parte cei din grupul de control stăteau liniștiți și nu se întâmpla nimic.
La naștere, puii ambelor grupuri de șoareci, când IL-17a a fost suprimată, păreau să nu aibă probleme, dar surpriză! Când dezvoltatul a decurs normal fără intervenții, puii din mamele primului grup s-au transformat în tot felul de probleme neurologice, cu comportamente bizare, repetate și sociale, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, nu-i așa?
Transplantul fecal a confirmat ipoteza, vezi “minunile”!
Și pe deasupra, ca să verifice toată nebunia, cercetătorii au făcut un transplant fecal de la șoarecii mamei din primul grup către mătușile din al doilea. Cei de-al doilea șoareci căpătau o microbiotă similară cu primii și ghici ce? Puii celor de-al doilea grup au ajuns să dezvolte aceleași probleme neurologice, un haos total!
Următorii pași în cercetare: de la șoareci la oameni!
Şi aici e punctul culminant. Deși totul pare să fie la început și cu mari neclarități, deschide drumuri pentru studierea autismului, cu dovezi clare că sănătatea intestinului mamei poate cântări enorm în dezvoltarea acestor tulburări. Următorul lucru pe care trebuie să-l facem, conform lui Lukens, este să descoperim exact ce detalii în microbiomul matern sunt asociate cu autismul, oare ce va fi, e un mister!
„Mai există multe alte molecule de explorat, IL-17a ar putea fi doar o piesă dintr-un puzzle care se anunță a fi complex,” a conchis el, dar care puzzle? Nimeni nu știe… deocamdată! Iar acest articol, apărut prima dată în Mediafax, rămâne ca o enigmă nerezolvată în labirintul cunoștințelor.”
“`
