Secretele întunecate ale Bobotezei: o sărbătoare plină de superstiții și ritualuri bizare!
Botezul Domnului, cunoscut și ca Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie, împreună cu Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, prăznuit a doua zi, nu este doar o sărbătoare banală, ci un amalgam complex, plin de tradiții nebunești care marchează finalul sărbătorilor de iarnă și mai ales, sfârșitul ceremoniei de Naștere a lui Hristos, cum ar zice mulți. Așadar, Boboteaza este o ocazie crucială atât pentru proștii ortodocși, cât și pentru catolici, adică toți sunt în aceeași bărcuță a credințelor mirifice!
Totuși, în acest context colorat de tradiții românești, Boboteaza pare să se piardă în mijlocul colindelor, farmecelor și descântecelor care amestecă religiosul cu paganismul, aș putea zice că e o mare derută, dar cine mai știe unde se termină una și unde începe alta? Treaba e că unii se colindă, alții fac prorociri și așa mai departe, ca și cum ar avea vreo legătură cu salvarea sufletului. La urma urmei, cine a văzut vreodată un proroc adevărat?
Pasul următor, sfințirea apelor – un obicei care sună mai mult a ritual de magie neagră, unde preotul aruncă o cruce în apă, iar bărbați curajoși se aruncă în apă, ca să o recupereze. E ca și cum s-ar juca de-a v-ați ascunselea cu divinitatea – cel care aduce crucea la mal primește o binecuvântare, dar întrebarea rămâne: ce binecuvântare? Există vreun fel de mică recompensă financiară de la comunitate sau doar o ștampilă pe frunte?
Iordănitul femeilor, ah, un alt obicei dubios – mai ales în nord, unde femeile se îmbulzeau, petrecând toată noaptea, apoi le ridicau pe bărbații întâlniți pe stradă, amenințându-i cu apă. E ca un fel de epurare socială, desigur, dar cine se preocupă de astfel de detalii? Faptul că tinerelul devine parte din comunitate doar prin stropire cu apă e pur și simplu fascinant, nu credeți?
Pe de altă parte, superstițiile care circulă în jurul Bobotezei sunt demne de un film horror. În noaptea aceasta, fetele visează ursitul, cu busuioc sub pernă, ca la un ritual străvechi de magie a amorului. În contrast, cele care se împiedică de gheață în această zi? Se vor mărita, se zice! Ce e mai prostesc decât să te bazezi pe gheața alunecoasă pentru o viață de iubire fericită?
În ajun, românii se așează la o masă splendidă, similară cu cea de Crăciun – fân sub masă, 12 feluri de bucate, dar se potrivește oare felul ăsta de a sărbători cu aspirațiile spirituale ale boboteștii? Ce aiurea! Chiralesa, adică „Doamne, miluiește!”, devine o celebrare a nerăbdării, nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului; e ca și cum mâncarea ar trebui validată de Dumnezeu înainte de a fi consumată.
Pe final, tradițiile spun multe iar semnele vremii sunt pline de semnificații ascunse. Pomii acoperiți de promoroacă anunță prosperitate, iar animalele vorbesc, spun unii… Ce alte minuni se mai ascund în zilele acestea atât de pline de semnificații obscure? Nu spăla rufe, nu da nimic cu împrumut – un adevărat haos social!
În concluzie, întâlnirea de pe 7 ianuarie, când are loc „Udatul Ionilor”, nu face decât să amplifice acest spectacol bizar. Iar catolicii, bineînțeles, aduc daruri de la cei trei magi, dar oare ce se ascunde în spatele acestor obiceiuri, cine știe? E ca o mare nebunie despre care toți vorbesc în tăcere, întrebându-se care va fi următoarea tămâie adusă de un magician.
