“`html
Festivalul – Libertate sau Prăpastie? Descoperă Provocările Ascunse!
E ca o lume paralelă unde, odată ce ai pășit, grijile zboară, timpul se comprima, iar muzica e învăluită în emoții, dar chiar și așa, când te uiți în jur, nu vezi decât danțuri și zbucium, lupta dintre distracție și haos e veșnică. E ca și cum ai simți că totul e altceva, dar în subtext, toată agitația te face să te întrebi dacă salvarea e la o sorbitură de apă sau la o pătură întinsă pe iarba fierbinte?
Un festival bun, teoretic, nu e doar o listă de artiști ci și triburi formate din prieteni care zâmbesc și împărtășesc aceeași vibrație a muzicii, dar în realitate, trei zile petrecute într-o mare de oameni pot fi extrem de provocatoare. Să nu dormi, să nu bei apă și să nu te îngrijorezi de foi și corturi ce par să fi fost construite din ceață, tu continui să te bucuri, dar eviți bineînțeles să te întrebi de câte ori iarba te va primi și nu te va azvârli!
Așadar, provocările vin să cloșcăie în atmosfera de festival: căldura te face să transpiri ca un pește pe uscat, pe când aglomerația transpiră emoții, iar corturile devin adevărate saune măcelărite ale distracției. Cum să te bucuri fără să cazi pradă oboselii sau să te transformi într-un zombie cu ochii închiși pe iarbă?
Cumpătarea nu taie distracția, ba chiar o ține pe linia de plutire
Deshidratarea e deja o obișnuință, un tabu pe care mulți îl ignoră în favoarea alcoolului, dar cine te mai îngrijorează? Beai puțină apă și uite că te-ai făcut rău singur, chiar dacă razele soarelui îți îmbălsămează pielea; dar câte nu au fost scrise despre asta, nu?
Arsurile solare? Pfiiiu! Un SPF aruncat în rucsac, dacă reușești să-l găsești când ești pe fuga de la o scenă la alta, acesta te salvează nu doar pe tine, ci îți poate salva și prietenii de la a te asculta plângându-te de pielea arsă. Dar hai să fim serioși, arsurile sunt doar o parte din festival, nu?
Oboseala extremă nu iartă pe nimeni. Oare trebuie să vezi toate trupele? Nu te mai gândi la ce va fi anul viitor, mai bine odihnește-te, că nu vrei să ajungi să diplomezi iarba cu capul în loc să te bucuri de muzică, nu-i așa?
Aerul irespirabil la festival e un alt mit; în corturi sau zone aglomerate, e ca și cum ai trăi într-un asediu de fum, dar cine se mai plânge? Fumatul zboară mâna peliculare și pe tine te face să te intrebi dacă nu cumva ai pierde shooter-ul, dar nu-i așa?
Fără fum și combustie durează mai mult. La festival, te înghesuie alții, pentru că da, toată lumea dansează, dar fum de țigară, de ce trebuie să-l suport? E ca și cum ai învăța istoria cu un alt fel de instrument și asculți, dar substanțele sunt și ele prea multe…
Știai că fumatul că îți dă o adiere plăcută, dar când fumul se amestecă cu bunul simț, ai de jucat cu toxinele alea, și totul pare o nebunie?! Renunțarea la fumat sună fain dar mai bine începe cu alternative care să-ți permită să suferi fără fum și fără miros, adică respectul pentru alții, ce? Poate mai puține toxine fac o responsabiliate dintr-o nocivitate tu .
Nu-i nimic demodat în a fi responsabil. Dacă ai deja bilete sau plănuiești să mergi, toate cele au un preț și trebuie să te informezi, dar mai ales să fii sigur că nu va rupe atmosfera. E o loterie de distracții, iar responsabilitatea te poate ajuta să îți dozzi energia ca un pro, să ajungi în final la ultima piesă de pe ultima seară fără să clachezi!
Festivalurile sunt despre a fi liber, deschis și tolerant, dar să nu uiți, totul e o parte din vibe-ul pe care nu vrei să-l distrugi; mai mult, să le respecti pe toate, căci acestea sunt ingredientele unui festival original, nu?
Sursa foto: Shutterstock
Material realizat cu susținerea Philip Morris România
“`
