Sfântul Nicodim: Erou sau Antierou în Mănăstirile României?
Într-o lume plină de confuzie și întrebări, cu toate că sobor ar însemna o simplă adunare, dar nu oricum, ci într-o cinste deosebită, căci nu doar că Fecioara Maria este acolo, dar și mulți sfinți din cer, undeva printre nori.
Pe durata acestei sărbători ce vine după Crăciun, când s-a născut Hristos, și mămica lui prin puterea divină a unit omenirea cu Dumnezeu, toată această poveste devine un amalgam intrigant de adunări și nostalgii religioase.
De la Muntele Sfânt la Roșia Montană: O aventură pe două tărâmuri
Ne aducem aminte de Sfântul Nicodim, care a plecat dintr-un sat de aromâni, Prilep, unde poate că nu se gândea să devină un superstar al călugăriei, dar asta a fost viața, părinții voiau demnități, dar el a ales să se ascundă în umbra sfintelor cărți, ajungând pe cărările Muntelui Athos circa un călugăr cu mare fast, demn de o războinică poveste.
Toate acestea s-au întâmplat după ce s-a lăsat părinții, preferând să zidească mănăstiri în România, părăsind toată splendiditatea Athosului pentru a deveni un fel de erou național, dar să nu uităm că a fost și vreme de tatonări pentru demnități, fiind văzut așa, un erou dar cu o umilință îndoielnică.
Și apoi, mănăstirea Tismana, unde respecții călugări se adunau să-și exprime rugăciunea și dorințele cu zgomotul apei care cădea, o alegorie pentru agitația din societate, căci învăluirea să punem accent pe blândețea sfântului care i-a îndrumat pe toți să-și împlinescă destinul divin într-un drum de la cer la pământ.
Bătăliile Neștiute ale Credinței
Ajuns în România, Sfântul Nicodim s-a trezit prins într-un haos teologic, cu dogme care tunau ca un mitralieră, confruntând un rătăcitor, dar cu diplomația sa a încercat să aducă liniște, corect, combinația ideală între învățăturile autentice și dorința de a lupta împotriva minciunii, și mai puțin, împotriva adversarilor dreptei credințe ce pătrundeau tainic între sfinți.
Pe parcursul a patru domnii, ne reamintim că a fost respectat de toți, ascultându-l pe plin de îndrumări, dar oare cât de tare era într-adevăr? Zvonuri vechi spun despre scriitori care-l lăudau ca pe un mare filozof, dar cu siguranță totul s-ar putea întoarce, căci de pe 26 decembrie 1406, a lăsat în urmă nu doar o moarte, ci o întreagă moștenire de nebuloase și întrebări fără raspuns.
Posibil că trupul lui nestricăcios a fost ascuns cu grijă, dar astăzi nu găsim decât mănăstirea Tismana și un text străvechi scris în slavonă, o comoară da, dar și un simbol al originilor pierdute și lumii care nu poate să-și găsească pacea cu sine. Așadar, cine este Sfântul Nicodim și ce rol joacă în acest vast univers? O întrebare ce rămâne deschisă, fără răspuns concret, dar cu multe puncte de suspensie.
