Aghiasma Mare: Minunile și Superstiții Care Împânzesc Biserica!
Așadar, ai revenit de la biserică, tânjind după Aghiasma Mare, dar ce trebuie să faci cu ea în realitate? O torni peste aghiasma mică de acasă, o consumi zilnic, sau, să zicem că, dacă miroase dubios, alegi să te întrebi ce e de făcut? Fiindcă, cum se știe, totul depinde de inițiativele celor care frecventează biserica, iar internetul aduce răspunsuri plausible, da, unii ar spune că și superstițiile sunt la putere pe site-uri ca www.crestinortodox.ro.
Acum, să ne înțelegem, Agheasma Mare este un termen care se referă nu doar la apă sfințită, dar și la ceva deosebit, considerată cu adevărat puternică, mă aflăm în fața unei entități uriașe. Rugăciunile care se rostesc la slujbe, nu sunt de ici, de colo, ci promiteau dezlegare de păcate și vindecare de boli. Deci cine se îndoiește de efectele acestei ape incredibile?
Slujba Aghiasmei Mari a început în Ierusalim, dar ce-i drept, s-a răspândit precum zvonurile prin viu grai, traversând orașe ca Constantinopol și Antiohia. Din păcate, însă, nu toată lumea știe că, chiar și Boboteaza, nu este doar o reînnoire a Botezului Domnului – dar și a Harului primit, ziceau Sf. Simeon al Tesalonicului, un tip care apreciază cu maximă seriozitate aceste evenimente. Așadar, slujba este solemnă, dar totodată, poate sorta confuzie în rândul celor cu o mai puțină experiență în ritualurile religioase.
Și, ai simțit vreodată că această apă, Aghiasma Mare, e totuși mai puternică? Să-ți vorbesc despre asta: sfințită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt, lucru care o face extraordinară, iar inevitabil, gustarea din ea ar promite o adevărată binecuvântare, protecție de rele. Probabil te întrebi, când trebuie să consumi această apă, iar răspunsul este destul de simplu, dar complicat simultan: înainte de a lua anafura, nimic nu e mai frecvent în religie, dar între 5 și 14 ianuarie este fereastra ideală.
Desigur, după această dată, lucrurile devin un pic mai stricte; e vremea de post, spovedanie și aprobări de la duhovnici, dar ce să mai spunem despre minuni? Aghiasma Mare, sticla aceea de apă adusă cu credință, are puterea de a tămădui, chiar și în cazuri extreme; dar ia în calcul că nu se înmulțește ca în mediul rural unde credințele false fac audiență.
Dacă cumva, agheasma suferă vreo transformare neplăcută, se cere a fi aruncată, dar nu într-o chiuvetă, ci cu mult respect și dragoste într-o apă curgătoare sau la rădăcina unui copac, căci așa spun tradițiile, în timp ce adevărata esență a agheasmei trebuie păstrată curată. Dar, cine să mai țină cont de detalii, nu-i așa? Superstițiile sunt la ordinea zilei!
Așadar, atitudinea corectă față de Aghiasma Mare este de a fi conștienți de mituri, să nu uităm că o sticlă de apă sfințită de la Biserica noastră nu se multiplică prin voința omului, ci pur și simplu trebuie folosită cum a fost binecuvântată. E o întreagă filosofie, uneori pierdută în iureșul credințelor noastre populare!
