Patru categorii distincte de oameni, în funcție de modul în care gândesc, relevate printr-un studiu recent
Un studiu realizat de cercetători din Statele Unite și China a identificat patru grupuri distincte de oameni, diferențiați prin modul în care își petrec timpul gândindu-se la diverse aspecte ale vieții. De la cei care privesc imaginea de ansamblu până la cei care acordă o atenție excesivă detaliilor, cercetarea a pus în lumină particularități ale minții moderne, dominată de preocupări legate de muncă, necesitatea cafelei și o dorință comună de odihnă.
Studiul, citat de The Guardian, a arătat că oamenii pot fi grupați în patru categorii în funcție de tipurile de gânduri cu care se confruntă cel mai frecvent. Aceste grupuri reflectă modul în care indivizii își alocă atenția între îngrijorările legate de probleme globale, sarcini casnice și financiare, starea mentală și fizică, precum și echilibrul între muncă și distracție.
Metodologia studiului și principalele constatări
Cercetătorii în economie de la Universitatea de Studii Postuniversitare Claremont din California și de la Universitatea Wuhan, din Hubei, China, au demarat această cercetare pentru a explora gândurile conștiente ale oamenilor, o temă surprinzător de puțin studiată până acum. Dr. Joshua Tasoff, unul dintre autorii principali, a subliniat importanța gândurilor în definirea experienței umane: „O mare parte din ceea ce înseamnă să fii om ține de ceea ce se petrece în mintea noastră. Faptul că noi, ca economiști, nu ne-am uitat cu adevărat la acest aspect este într-adevăr destul de extraordinar.”
La studiu au participat 258 de voluntari cu vârste între 19 și 71 de ani, care au folosit o aplicație ce emitea semnale sonore aleatoriu de opt ori pe zi, timp de două săptămâni. La fiecare semnal, participanții și-au notat gândurile, activitatea în acel moment și nivelul de fericire. În total, au fost colectate peste 23.000 de răspunsuri.
Observațiile au relevat că gândurile erau influențate de ritmul zilei: în timpul zilei predominau reflecțiile legate de muncă, iar seara cele despre divertisment. Majoritatea gândurilor — aproximativ 50% — erau intenționate, în timp ce restul erau intruzive sau accidentale, rezultate din rătăcirea minții sau din amintiri involuntare.
Structura gândurilor și temele predominante
Gândurile legate de senzațiile senzoriale, inclusiv oboseala și somnolența, au reprezentat aproape o cincime din totalul răspunsurilor. Următoarele teme dominante au fost munca, cu 17%, și mâncarea, cu 14%. Hobby-urile, jocurile, arta și distracția au fost subiectele a aproximativ 10% dintre gânduri, o proporție similară fiind dedicată relațiilor interpersonale.
În ceea ce privește dorințele exprimate în gânduri, aproape jumătate se refereau la mâncare sau băutură, cafeaua fiind menționată frecvent. Un alt segment semnificativ, 29% dintre participanți, căuta relaxare, exprimată prin nevoia de pui de somn și somn.
Studiul a constatat că mintea rar rămâne fără gânduri, doar un procent infim din răspunsuri indicând absența completă a acestora. Totodată, gândurile legate de sex au fost raportate și ele mai puțin frecvent, ceea ce a determinat cercetătorii să sugereze că ar putea exista o reticență în dezvăluirea unor chestiuni personale: „S-ar putea să existe lucruri pe care oamenii nu doresc să le împărtășească cu noi. Știți voi: TMI [prea multe informații],” a explicat dr. Tasoff.
De asemenea, un sfert dintre semnalele sonore emise în timpul studiului nu au primit răspuns, conform unei versiuni preliminare încă nepublicate în reviste de specialitate cu evaluare inter pares.
Corelația dintre gânduri și fericire
O secțiune a studiului a testat o afirmație celebră a împăratului roman și filosofului Marcus Aurelius: „Fericirea vieții tale depinde de calitatea gândurilor tale.” Cercetătorii au constatat că natura gândurilor oamenilor reprezintă un indicator mai puternic al fericirii decât oricare alt factor analizat. „Poate că Marcus Aurelius avea dreptate”, au concluzionat autorii.
Cu toate acestea, echipa de cercetare a avertizat cu privire la limitările generalizării acestor rezultate la nivel global, dat fiind că eșantionul de participanți era format în principal din persoane occidentale, educate, provenind din țări industrializate, bogate și democratice. Aceasta înseamnă că experiențele și tiparele de gândire ar putea diferi semnificativ în alte culturi și condiții socio-economice.
Patru categorii de gânditori
Analiza gândurilor conștiente a condus la clasificarea participanților în patru grupuri distincte, deși acestea sunt provizorii și flexibile, iar indivizii pot migra de la un grup la altul. Dr. Tasoff a precizat că este nevoie de un studiu mai amplu, cu un număr mai mare de participanți, pentru consolidarea acestor rezultate, iar denumirile grupurilor au fost alese pentru a reflecta „atmosfera” fiecăruia.
Importanța temelor comune din gândurile membrilor acestor grupuri nu derivă din mediul lor de proveniență sau ocupație, întrucât activitățile desfășurate erau asemănătoare între grupuri. Diferențele demografice, precum vârsta, venitul, nivelul educațional sau statutul socio-economic au fost minore.
Cei îngrijorați
Acest grup demonstrează un interes sporit pentru probleme mondiale, politică și aspecte sociale, gândindu-se la acestea cu 60% mai mult decât media. În perioada studiată, preocupările lor au inclus războaie și pandemia de Covid-19, printre alte evenimente majore. Securitatea și sănătatea personală au fost teme de reflecție cu 50% mai frecvent întâlnite decât media.
Cuvintele frecvent utilizate în cadrul gândurilor lor erau „Covid”, „treaz”, „singur”, „durere”, „foame” și „oboseală”. De remarcat este că acești indivizi se gândeau la muzică aproape de două ori mai mult decât media, posibil ca o strategie de a contrabalansa impactul emoțional al grijilor lor.
Cei preocupați de treburile casnice
Un alt grup este definit de concentrarea pe aspecte practice legate de viața domestică, petrecând cu 50% mai mult timp decât media gândindu-se la sarcini casnice, locuință și finanțe. Aceștia reflectau și asupra divertismentului, precum poveștile din filme, cărți și emisiuni TV.
Gândurile tipice ale acestui grup erau diverse, incluzând termeni ca „a rezolva”, „a procesa”, „a dezbate” și „a documenta”, evidențiind o gândire orientată spre organizare și gestionarea problemelor cotidiene.
Cei preocupați de senzațiile fizice
Acest grup se diferențiază prin concentrarea sporită pe propriile simțuri, sentimente și percepții mentale legate de sine și lumea exterioară. Vârsta medie a membrilor săi este de 32 de ani, aproape două treimi fiind femei. Ei au cea mai mare proporție de gânduri intruzive și nedorite, de 28%.
Cuvintele-cheie care apar frecvent în gândurile lor sunt „terapeut”, „durere” și „copleșire”. Aceste particularități ar putea reflecta efectele fiziologice ale ciclului menstrual în cazul femeilor, dar și faptul că membri ai acestui grup care au avut probleme de sănătate s-au orientat mai mult spre gânduri legate de corp, simptome și îngrijire.
Cei care muncesc din greu și se distrează din plin
Ultimul grup îmbină cu preponderență munca cu timpul liber, gândindu-se la serviciu cu 50% mai mult decât media, dar și la hobby-uri, jocuri și artă cu aproximativ 25% mai mult. Acești indivizi au cele mai ridicate niveluri de venituri și fericire în comparație cu celelalte grupuri, incluzând puțin mai mulți bărbați decât femei.
Cuvintele dominante în gândurile lor includ „relaxare”, „prezentare”, „evadare”, „manichiură”, „proiect” și „sală de sport”, subliniind preocupări echilibrate între activitățile profesionale și cele recreative.
Aceste constatări oferă o perspectivă nuanțată asupra modului în care oamenii își organizează gândurile și domeniile de interes, evidențiind diversitatea funcționării mentale umane în contextele sociale și personale contemporane.
