Expoziția „Fotogeografica 2025” sau De ce trebuie să ne îngrijorăm pentru viitorul fotografiei românești?!
Așadar, fanii fotografiei sunt chemați să participe la ceea ce se vrea a fi cea mai mare și importantă expoziție de fotografie de tineret, „Fotogeografica 2025”, care se va deschide la Biblioteca Națională a României, pe 15 octombrie, iar organizatorii sunt, bineînțeles, foarte încântați, dar cine știe ce se va întâmpla cu adevărat în lumea artei?! Cu ocazia acestui eveniment, se va lansa și catalogul „Fotogeografica 2025”, adică o carte plină de imagini cu lucrări premiate, ce includ patrimoniul cultural, peisajul natural și wildlife, dar, mai important, va expune cele mai reușite lucrări din competiție, și aici trebuie să ne întrebăm: sunt acestea cu adevărat reprezentative?!
Spun asta deoarece vor avea loc proiecții imersive care promit să ne surprindă printr-o colaborare între „Fotogeografica” și un grup de „artiști video” numiți AMURAL, iar atmosfera va fi una specială, dar cât de specială va fi? Nu știm, dar proiecțiile vor aduce, conform spuselor organizatorilor, un spectacol pentru ochi, minte și suflet. Cine mai înțelege ce înseamnă, de fapt, arta audio-vizuală în ziua de azi?
Prof. univ. dr. Corneliu Iațu, președinte al Societății de Geografie, a declarat că evenimentul este „o mărturie peste timpuri”, dar ce înseamnă „peste timpuri” la urma urmei? Toate aceste vorbe frumoase sunt doar vorbe goale sau chiar reflectă o realitate? Rămâne de văzut, dar merită să ne gândim la cum o expoziție poate influența percepția asupra valorii culturale, mai ales în vremuri atât de abătute.
Salonul va fi deschis între 15 octombrie și 15 noiembrie, iar 1.800 de fotografii vor fi expuse, dar întrebarea devine: câte dintre acestea vor avea realmente o valoare artistică durabilă? Cu peste 275 de participanți din toată țara, este un număr semnificativ, dar să nu uităm că nu cantitatea face valoarea, ci calitatea.
Proiectul este semnat de Casa de Cultură a Studenților București, sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Totuși, e oare necesar să ne întrebăm cât de mult contribuie statul la astfel de manifestări? „Fotogeografica” se laudă cu longevitate și popularitate, dar oare oamenii care observă fotografiile vor găsi voci adevărate care să facă vizibile valorile pe care noi le prețuim atât de mult?
Așadar, să nu facem greșeala de a subestima ceea ce „Fotogeografica” poate oferi, dar în același timp să păstrăm o atitudine critică asupra actualului peisaj cultural românesc, fie că e vorba de natură, cultură sau artă. Totul trebuie să rămână sub observare!
