„Bătrânul Carpaților”, stejarul secular de peste 900 de ani din județul Brașov
Pe o pășune cu stejari seculari situată deasupra satului Mercheașa, în județul Brașov, se află unul dintre cele mai impresionante monumente naturale ale României. Cunoscut sub numele de „Bătrânul Carpaților”, acest stejar secular este considerat cel mai vechi copac din țară, având o vârstă estimată la peste 900 de ani.
Povestea „Bătrânului Carpaților” și caracteristicile sale
„Bătrânul Carpaților” impresionează nu doar prin longevitatea sa remarcabilă, ci și prin dimensiunile impresionante. Trunchiul stejarului are o circumferință de 9,3 metri, iar înălțimea arborelui ajunge la aproximativ 21,3 metri. Acest gorun, un Quercus robur, este unul dintre cei mai mari și longevivi arbori de acest fel din sud-estul Europei, după cum indică datele furnizate de Asociația Carpaterra și Geoparcul Carpatic Perșani.
Pe un panou informativ amplasat lângă arbore este prezentată istoria acestui exemplar unic: „Aflat pe raza Geoparcului Carpatic Perşani, în urma concursului «Cel mai bătrân arbore din România» organizat de Fundația Mihai Eminescu în anul 2009, stejarul a ieșit câștigător. A fost declarat gorunul cu cele mai mari dimensiuni cunoscute până în prezent în România și unul dintre cei mai mari din sud-vestul Europei. Probabil a apărut pe pășune în jurul anului 1100, odată cu apariția Transilvaniei (1075), iar pentru a-i conferi un nume, i s-a spus «Bătrânul Carpaților» sau «Stejarul din Mercheașa»,” se arată pe panou, conform Antena 3.
Numele „Bătrânul Carpaților” reflectă atât venerabila vârstă a arborelui, cât și rolul său simbolic în peisajul transilvănean.
Valoarea naturală și protecția monumentului
Importanța specială a acestui stejar secular a fost recunoscută oficial în anul 2012, când a fost declarat monument al naturii, conform Asociației Carpaterra. Stejarul face parte din Mata de la Mercheașa, o pășune cu arbori seculari considerată una dintre cele mai valoroase astfel de zone din Transilvania.
Conservarea „Bătrânului Carpaților” urmărește păstrarea unui exemplar rar și important, care reprezintă o mărturie vie a biodiversității și istoriei naturale a României. Arborele prezintă următoarele caracteristici notabile:
- Există cinci cioturi provenite de la ramuri rupte de-a lungul vieții sale;
- Are patru zone cu scoarță arsă superficial, cel mai probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care au pășunat animale în zonă;
- Nu există semne de atacuri ale insectelor dăunătoare, ceea ce este considerat remarcabil pentru un arbore atât de bătrân.
Specialiștii în silvicultură estimează vârsta stejarului la aproximativ 900 de ani, însă stabilirea cu exactitate a acestei vârste nu este posibilă fără aplicarea unor metode invazive.
Accesul la „Bătrânul Carpaților” și contextul geografic
Stejarul se găsește pe o pășune situată deasupra satului Mercheașa, în comuna Homorod, județul Brașov. Pentru a ajunge la arbore, vizitatorii trebuie să parcurgă pe jos un traseu ușor, de aproximativ 1,5 – 2 kilometri, potrivit și pentru familiile cu copii. Coordonatele GPS ale locației stejarului sunt 46°03′59.047″ N și 25°21′49.191″ E.
Pășunea cu stejari seculari din care face parte „Bătrânul Carpaților” este o destinație ce poate fi combinată cu explorarea satelor tradiționale din zona Rupea – Homorod. Aceste sate sunt renumite pentru bisericile fortificate săsești și peisajele caracteristice sud-estului Transilvaniei.
Întreaga zonă face parte din Geoparcul Carpatic Perșani, recunoscut pentru patrimoniul său geologic, natural și cultural.
Comparații și context internațional
Stejarul de la Mercheașa face parte din specia Quercus robur, cunoscută și pentru lemnul său valoros. În silvicultură, această specie este apreciată pe scară largă. În Franța, de exemplu, există un stejar vechi care a depășit două mii de ani, conform Direcției Silvice Bacău.
La nivel mondial, exemplare cu longevitate impresionantă sunt cunoscute în diferite regiuni, cum ar fi măslinul din satul Ano Vouves, în regiunea Chania de pe insula Creta, Grecia, despre care se consideră că are aproximativ 4.000 de ani.
„Bătrânul Carpaților” rămâne astfel un simbol al pasiunii pentru conservarea patrimoniului natural românesc și al diversității biologice care s-a păstrat în regiunea Carpaților pentru aproape un mileniu.
