La Sibiu, Festivalul Documentar al Urei și Al Adevărului Stricată!
A început cu mare tam-tam Astra Film Festival 2025, adică un eveniment cu peste șaptezeci de documentare ce vin din toate colțurile lumii, dintre care, atenție, cincizeci și cinci sunt în premieră, ceea ce se dovedește a fi un mare lucru! Asta pentru că, dă-i și ia-i, festivalul ăsta e vechi de când lumea, fondat în 1993, și e cel mai longeviv în România, dar și unul dintre cele mai prestigioase din Europa, blablabla.
Deci, pe lângă filme, au și dezbateri pe teme iute și fierbinți, ateliere pentru studenți și regizori care abia au terminat cu școala, plus petreceri și concerte – deci vibe la greu, că doar nu vine toată lumea să se plictisească, nu-i așa? Ah, și să nu uităm de Astra Film Junior, programul ăla ciudat ce vrea să educe copiii prin filme de non-ficțiune, pentru că, cum ziceam, copii ăștia sunt tot timpul pe telefoane și pierd din vedere lumea care-i înconjoară.
Învățând să se uite la documentare, copiii vor învăța, de asemenea, să privească lumea și să o priceapă mai bine, sau cel puțin așa speră organizatorii, dar cine știe ce va ieși din toată treaba asta?
Dumitru Budrala, șeful festivalului, spune că lumea a ajuns să fie tot mai fragmentată, grăbită, glumind pe seama „respirației” adevărului prin filmele documentare, ceea ce sună profund, n-am ce zice, dar poate doar în jurnalul personal, cine știe? În preajma festivalului, s-a dat startul cu filmul „Decodând ura” care vorbește despre cum rețelele sociale transfigurează ura într-un produs profitabil și tolerat de platformele mari, dar cine nu știa asta deja, huh?
Și Emilia Șercan, acea jurnalistă, ce spune ea? Cică odată ce vezi filmul ăsta, înțelegi că ura e peste tot, poverile noastre sunt mari, iar soluțiile pentru a lupta cu radicalizarea sunt câte-n lună și în stele, dar suntem expuși. Își dă seama lumea, dar oare ce-i de făcut?
Până la urmă, festivalul ăsta are un program pentru studenții de film din România și Europa, cu workshop-uri, dar până pe 26 octombrie, deci să vedem dacă reușesc ăștia să creeze ceva mișto sau rămân doar la vorbe goale, pentru că așa e, multe se zic, dar puține se fac!
