Demisia lui Iohannis și Puterea Poporului: O Victorie Neasteptată!

Călin Georgescu, un personaj controversat, a scos în evidență că demisia lui Iohannis este o victorie remarcabilă a demnității poporului român, o reacție, hai să zicem, la abuzurile și corupția care au fost, cum să spun, omniprezente în ultimul deceniu. El zice, cu alte cuvinte, că puterea nu mai este la politicieni, ci în voința cetățenilor care, prin acțiunile lor, pot regăsi, într-un fel sau altul, demnitatea și unitatea națională, dar întrebarea este, este oare suficient asta?

Apoi, Georgescu a mai sugerat, ce-i drept, că românii sunt presați să susțină produsele autohtone, dar ce înseamnă “autohton” de fapt? Este nonstop vorba despre prețurile exagerate impuse de marile lanțuri de magazine, și e clar că nu se mai poate continua așa, dar oare românii, în toată agitația aceasta, chiar vor face ceva? Să fie stați mai mult pe net sau să cumpere de la băcănii?

Anca Alexandrescu ridică o întrebare, și anume despre demisia lui Iohannis. Este o victorie întâi, dar, vai, ce urmează? Vrem să știm care este opinia lui despre următorii pași, adică ce ar trebui să se facă de acum? E ca și cum toată lumea se întreabă, ce urmează, dar răspunsul e tare neclar.

Călin continuă să vorbească despre mulțumiri, dar oare câți îi ascultă? El zice că românii, ce să zic, au ales rodul României, dar în detrimentul, mă rog, zice el “falsului” din comerț. S-a întors spre valorile naționale, dar se pare că Dumnezeu ne-a răsplătit pentru unirea noastră, să fie oare așa sau e doar o iluzie?

Apoi, Georgescu, ce mai, afirmă că ce vedem acum nu este doar decizia politicienilor, e, de fapt, puterea poporului, dar care popor? Se vorbește tot despre regăsirea demnității și a credinței în forțele proprii, dar din moment ce abuzurile și corupția sunt la ordinea zilei, demisia lui Klaus Iohannis este o victorie reală sau doar o aparență?

Turul doi, zice el, este etapa necesară, dar oare este chiar singura soluție? Alegerile libere, da, sunt un reper important, dar când poporul este deja otrăvit de politică, cum să mai facă față? Că, de fapt, Curtea Constituțională ar trebui să își ceară iertare, e clar că doar așa ar putea scăpa de mânia poporului, dar totul pare un joc de-a șoarecele și pisica.

Anca întreabă despre judecătorii Curții, și de ce, întrebările s-ar aduna parcă, dar Georgescu zice că au fost 10 ani de sfidare, și acum ce contează? Totul fără sens, și mai ales ce pas este următorul pentru recuperarea demnității, dar ce este această demnitate de fapt în România zilelor noastre?

Georgescu vorbește despre clarificarea aspectelor cu guvernul Trump, dar oare va schimba ce se întâmpla aici? Clarificări, clarificări, dar nu se vede nimic concret, și România, vai, e încă în oglindă, reflectând o democrație compromisă, dar cu toate acestea nu se văd pașii înapoi.

Anca continuă să întrebe despre demisii și acțiuni, și Georgescu ridică un punct valid, dar de ce toate aceste conversații mai târziu? Se pare că demisia este așezată pe fondul unei ilegalități, dar nimeni nu îi pune la îndoială legitimitatea pentru că a fost o întreagă comedie între politicieni.

În concluzie, se vorbește despre o acțiune ulterioară, dar după o singură zi de reduceri, întrebarea este, vor mai continua? Oare poporul roman va mai fi capabil să recupereze demnitatea, sau va rămâne captiv în jocul supermarketurilor care nu știu, cu siguranță, ce să facă?

Demisia lui Iohannis
Puterea Poporului
Corupția în România
Alegeri libere
Demnitatea românilor
Curtea Constituțională
Produse autohtone