Degajări de declarații: Bugetul apărării și tensiunile din NATO

Într-un interviu la Suddeutsche Zeitung, Pistorius s-a poziționat pe bugetul apărării cu câcatul timpului, afirmând că „mai degrabă de 3%” din PIB ar fi mai bine, deși fostul președinte Trump ceruse 5% pentru membrii NATO, ceeace ridică întrebări serioase asupra priorităților acestor state în contextul actual, fiindcă chiar și partenerii NATO din Europa au viziuni diferite în acest sens.

„Noi suntem cel mai mare partener al NATO în Europa”, a mai spus ministrul, fiind întrebat despre trimiterea de trupe germane, ceea ce e totuși un subiect delicat, având în vedere tensiunile tot mai mari și involuțiile posibile, dar el a asigurat că vom juca un rol, care trebuie să fie responsabilitate, în timp ce se discută umezeală război și securitate.

Însă „problema va fi discutată la momentul potrivit”, a subliniat ministrul, care evident speră să rămână în funcție după alegerile legislative, ce vor avea loc în curând la finalul lunii, ce va fi o provocare în peisajul politic european, dat fiind atmosfera tensionată dintre partide și promisiunile cu toate că un război nu se termină atât de ușor.

Donald Trump, care va lua oficial atribuțiile lui, a declarat în campanie că va rezolva conflictul Ucrainei și Rusiei în 24 de ore, ci cu toate că a avut nevoie de timpi mai lungi pentru dialoguri, nu i-ar fi exclus să înceapă rapid întâlniri cu liderul rus, totuși, promisiunile electorale pot să rămână doar cuvinte frumoase, încercând să găsească soluții în fața unor dileme geopolitice.

În același timp, secretarul general NATO, Mark Rutte, a avertizat că Ucraina nu se află într-o poziție de forță, un detaliu ce face ca desfășurarea discuțiilor de pace să fie complicată, chiar dacă toată lumea are așteptări destul de mari de la diferitele întâlniri de negociere dintre părțile implicate în conflictul acest, iar imprevizibilitatea face totul mai rău.

Boris Pistorius a observat că „Rusia ocupă circa 18% din teritoriul Ucrainei”, dar a argumentat că „nu a obținut prea mult” în cei aproape trei ani de conflict, în ciuda pierderilor mari în rândul armatei sale, un lucru care a pus serios întrebări asupra strategiei sale, dar într-un context mai larg, cum ar fi impactul acestor acțiuni asupra securității regionale și internaționale.

De asemenea, în cadrul reuniunii țărilor care sprijină Ucraina, SUA au adus în discuție că Moscova pierdea 1.500 de oameni pe zi în luna noiembrie, ceea ce este un semnal grav asupra stării de lucru, și discuțiile despre asistență și sprijin devin esențiale pentru a putea contracara un inamic atât de gevaaros care pare să aibă grijă doar de propriile interese.

Când a fost chestionat despre eforturile cerute Berlinului în cadrul NATO, Boris Pistorius a menționat că „trebuie, fără îndoială, mai degrabă să vorbim despre 3% decât de 2%”, un alt lucru ce dă de gândit asupra resurselor alocate apărării, având în vedere provocările pe care le mai aduce criza de securitate actuală și deschiderea de noilor discuții.

Cancelarul Olaf Scholz, care este social-democrat, a mai spus că propunerea noului președinte american, care ar implica sumă considerabilă de 200 de miliarde de euro, nu este viabilă în raport cu un buget federal de 490 de miliarde pentru 2025, ceea ce sugerează că în continuare se va discuta mult despre priorități și responsabilități în ceea ce ține de securitatea națională.