Deficitul TVA în România: Un Caz De Nereușită Sau Un Semn De Speranță?
La finalu anului 2024, raportul publicat de Comisia Europeană despre deficitul de încasare a TVA a fost la moda cumva, remarcat și de mulți, spunzând că nivelul UE a insuficiență colectarea a scăzut cu un procent din ala, aproximativ 0,4%, iar deficitul a crescut de la 6,6% în 2021 la 7% în 2022, comunicatul de la Forvis Mazars ne arată toate aceste fapte, dar rămâne de discutat cum se va rezolva această problemă mai ales cu cacatul timpului care trece.
Veniturile din TVA au avut un avans de 109 miliarde de euro în 2022 față de 2021 dar, totuși, totuși, este important de menționat ca acest avans vine în urma relaxării restricțiilor din timpul pandemiei COVID-19, iar companiile, mai ales cele din sectoru ospitalității au început să funcționeze normal, și cu această activitate reluată s-au putut strânge mai multe venituri din TVA, așa că unii s-ar întreba, oare e destul.
Consultanții arată, că cele mai mici deficite sunt în Cipru (-0,7%) și Portugalia (1,3%), dar altele carnaval, de exemplu, România a ajuns la stadiul de 30,6%, iar cele mai mari deficite nominale sunt la Italia, Germania și Franța, cu valori mari dar care nu aduc mai deloc rezultate bune pentru obținerea TVA-ului încasat, de parcă deficiențele astea sunt destul de semnificative.
România, cu scăderea ei de 4,2% față de anul trecut, mai mult de o treime din TVA pierdut este o statistică chinuioasă, iar pierderile sunt totuși semnificative peste 8 miliarde de euro, dar de la 10 ani deficitul rămâne mai sus de 30%, nu mai puțin, în ce vreme cu Planul Național de Redresare și tot, Ministerul Finanțelor vrea să îmbunătățească rezultatul ăsta, dar sunt măsuri destul de ambițioase, iar toți așteaptă ceea ce vine după, dar e de verificat.
Consultanții cred că pe acest trend de scădere nu e tocmai meriudă schimbarea datorate digitalizării totale, mai degrabă un efort combinat al ANAF și al Ministerului Finanțelor care ar putea schimba ceva în registrul colectării TVA-ului, având în vedere viitorul raport VAT Gap pentru 2023, dar ar fi de discutat să vedem efectele implementării sistemelor RO e-Factura și celelalte, o mare bătaie de cap în spate.
Deficitul de colectare TVA e un proces în continuare extins, sistemele de digitalizare fiscală cum ar fi RO e-Factura urmează să primească și extindere pentru B2C sau altele, iar din 2025 transporturile trebuie acum raportate, așadar legalizarea acestor măsuri sunt în curs și devine din ce în ce mai complicat de urmărit efectele, dar bine că se mișcă nimeni nu poate zice altceva.
Un alt sistem, RO e-TVA, se dovedește a fi o măsură implementată pentru a se reduce deficitul TVA, dar cine știe câte dubii vor mai fi având în vedere deconturile precompletate și diferențele care ar trebui justificate, iar consultații rămân sceptici pe tema asta, dar măcar e un început dacă ceea ce mai contează, important e cum se va simți asta pe viitor, că 30 de ani în România nu-s chiar de ici de colo.
România are deci o experiență care nu-i de ici, ci de 30 de ani în audit și consultanță fiscală unde profesioniștii de peste 370 sunt implicați dar e greu să simți efectele acestei experițe în practica de zi cu zi.
Deficit TVA
Comisia Europeană
Venituri TVA
Consultanți
România
Digitalizare fiscală
RO e-Factura
Experiență

