Deficitul Contului Curent al Balanței de Plăți a României: Analiză Detaliată pentru Primele 11 Luni din 2025
LEAD: Deficitul contului curent al balanței de plăți a României a atins 27,1 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, marcând o creștere de peste 1 miliard de euro față de aceeași perioadă din 2024, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Această situație reflectă un dezechilibru continuu în comerțul cu bunuri, în special în sectorul alimentelor, electrocasnicelor și îmbrăcămintei, însă în contextul unei imagini economice mai optimiste comparativ cu anii anteriori.
Conform raportului BNR, deficitul a fost generat în principal de comercianți care au importat bunuri în valoare de peste 18,4 miliarde de euro mai mult decât au exportat. Totuși, sectorul serviciilor a adus un plus semnificativ, cu un excedent depășind 10 miliarde de euro, provenind din domenii precum transportul și tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C). Comparativ cu 2024 și chiar cu oricare dintre ultimii cinci ani, avansul deficitului este considerabil mai mic, ceea ce sugerează o ameliorare a situației economice generale.
Structura Deficitului și Veniturile Primare
În analiza detaliată a deficitului, BNR a evidențiat că balanța bunurilor a înregistrat o îmbunătățire cu 260 milioane de euro, în timp ce balanța serviciilor a avut un excedent mai mare cu 11 milioane de euro. Totuși, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1.012 milioane de euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 339 milioane de euro. Veniturile primare, care includ salariile muncitorilor străini și profiturile repatriate de multinaționale, joacă un rol crucial în aceste cifre.
Investițiile Străine Directe și Datoria Externă
O veste pozitivă vine din sectorul investițiilor străine directe (ISD), care au crescut, depășind nivelurile din 2024 și 2023, și fiind comparabile cu cele din 2021. Această evoluție sugerează o încredere sporită în economia românească din partea investitorilor străini, ceea ce ar putea avea un impact benefic pe termen lung.
Pe de altă parte, datoria externă a României a avut o evoluție mai temperată în 2025, cu o creștere de peste două ori mai mică decât în 2024, deși în comparație cu 2021, soldul este cu 70% mai mare. La finalul lunii noiembrie 2025, datoria externă totală a atins 227,5 miliarde de euro, iar datoria pe termen lung a fost de 178,5 miliarde de euro, crescând cu 14,2% față de sfârșitul anului 2024. Datoria pe termen scurt a atins 48,9 miliarde de euro, în creștere cu 3,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Poziția Externă a României în Noiembrie 2025
- Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro, până la 227,5 miliarde de euro, în perioada ianuarie-noiembrie 2025.
- Datoria externă pe termen lung a însumat 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024.
- Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2025 nivelul de 48,9 miliarde de euro, în creștere cu 3,7% față de 31 decembrie 2024.
- Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17,0% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2025 a fost de 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
- Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2025, a fost de 103,5%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.
- Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în perioada ianuarie-noiembrie 2024, cu o structură similară deficitului anterior.
În concluzie, deși deficitul contului curent al României continuă să reprezinte o preocupare economică, evoluțiile recente sugerează o ușoară ameliorare în unele domenii, cum ar fi investițiile străine directe și un control mai bun asupra datoriei externe. Este esențial ca aceste tendințe pozitive să se mențină pentru a asigura o stabilitate economică pe termen lung.
