Deficitul comercial amenință stabilitatea leului: Analiștii avertizează de o posibilă depreciere

Inflația în scădere, cu un indice de 5,1% în august, după 5,4% în iulie, ar putea fi un semn de ușurare pentru economia românească, dar experții avertizează că o nouă amenințare se profilează la orizont: deficitul comercial în creștere și încetinirea economiei. Oare leul va rezista presiunii?

Cu salarii mărite, românii se înghesuie la cumpărături, majoritatea produselor fiind din import, consumul continuând să fie principalul motor de creștere a PIB. Datele INS arată o creștere îngrijorătoare a deficitului balanţei comerciale în primele șapte luni ale anului, acesta atingând 18,039 miliarde de euro, o creștere de +15,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, exporturile românești suferă din cauza încetinirii economiilor europene. Creșterea PIB a fost modestă, de doar 0,1% în trimestrul al doilea, față de trimestrul precedent. La nivel semestrial, comparativ cu aceeași perioadă din 2023, creșterea este de 0,7%, o valoare semnificativ mai mică decât prognoza optimistă a analiștilor și a Guvernului, care se așteptau la o creștere de 2 – 3%.

Aceste evoluții au determinat o revizuire a prognozelor economice. Analiștii ING au redus proiecția creșterii PIB din acest an de la 2% la 1,3%, iar cei de la BCR și-au revizuit prognoza de la 2,6% la 1,9%.

Aceste presiuni se reflectă și în evoluția cursului valutar. În perioada analizată, euro a oscilat între 4,9711 și 4,9755 lei, închizând sesiunea de miercuri la 4,9740 lei. De la începutul săptămânii, tranzacțiile s-au realizat într-un interval îngust, între 4,973 – 4,975 lei.

Un sondaj realizat în iulie printre membrii CFA România a anticipat o valoare medie a euro de 5,0258 lei pentru orizontul de 6 luni și de 5,1062 lei pentru orizontul de 12 luni. Aceste previziuni sugerează o presiune crescândă asupra leului în viitorul apropiat.

Indiciile ROBOR, care influențează dobânzile la credite, nu au înregistrat modificări semnificative în ultima perioadă, menținându-se la valori apropiate de cele din mai 2022. Indicele la trei luni, relevant pentru dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61%, iar cel la 12 luni la 5,65%.

Pe piața valutară, euro a scăzut de la 1,1155 dolari vinerea trecută la 1,1016 – 1,1055 dolari miercurea aceasta, cu o medie a monedei americane stabilită la 4,5032 lei.

Cererea pentru francul elvețian a cunoscut o creștere semnificativă la jumătatea săptămânii, după ce în 5 august a atins un minim istoric față de euro de 0,9207 franci. Media francului elvețian a urcat la 5,3246 lei. În aceeași zi, lira sterlină s-a depreciat de la 5,9016 la 5,8944 lei.

Pe piața aurului, prețul gramului a atins un nou record de 364,5107 lei în data de 30 august. Miercurea aceasta, prețul a urcat la 365,2626 lei, în timp ce uncia se tranzacționa între 2.514,30 – 2.529,60 dolari, aproape de maximul de 2.530,30 dolari atins în 6 septembrie, în comparație cu circa 2.020 dolari în primele luni ale anului.

Evoluția prețului aurului este influențată de factori externi, precum evoluția unciei și a monedei americane, dar și de cerere, în special cea venită din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia, și cea comercială.

Analiștii anticipează că prețul unciei ar putea ajunge la 2.600 dolari, depinzând de cine va deveni președintele Statelor Unite, modul în care vor fi gestionate conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, și modul în care China va rezolva problemele economice cu care se confruntă.

Bitcoin a scăzut vinerea trecută până la 53.367 dolari și se tranzacționa miercurea aceasta între 56.123 – 57.736 dolari. Ethereum a atins un minim de 2.212 dolari și se situa la 2.310 – 2.389 dolari la jumătatea acestei săptămâni.

Analiza cuprinde perioada 4 – 11 septembrie 2024