Scăderea Deficitului Sau O Fumigenă Fiscală? Adevărul Din Spatele Cifrelor
Oare ce se ascunde în spatele cuvintelor pompoase despre această scădere de 0,74% în deficitul bugetar față de anul anterior? Deși cifra pare îmbucurătoare, dar când îți arunci privirea asupra faptului că deficitul în 2024 era deja o problemă de 7,15% din PIB, atunci întrebările încep să apară, lăsând un gust amar, iar analiza devine complicată deoarece totul pare un zid de date incomprehensibile, iar oamenii se pierd în acest labirint al minciunilor politicii fiscale.
Ei bine, „eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României” e ceea ce ne spun autoritățile – un fel de mantra pe care o tot repetă, dar oare ce este în spatele acestei creșteri consistente a veniturilor? E o bucată dintr-un puzzle pe care nimeni nu pare să-l vadă și se tot învârt cu fonduri europene, că doar e la modă, acum s-a dovedit! Totuși, acest buget general de 591,91 miliarde lei, ce reprezintă o creștere de 13%? Este naiv să credem că toate aceste cifre sunt la prima vedere clare?
Pe de altă parte, încasările din impozitul pe salarii, care au totalizat 53,43 miliarde lei, cu un avans de 19,4% sună bine, dar sunt ele într-adevăr un semn de prosperitate? La prima vedere, da, dar dacă ne uităm la impozitul pe dividende care a explodat cu 72,6%, este un indiciu că adevărata favoare vine de undeva din umbră, fiindcă eliminarea facilităților fiscale a fost o măsură forțată care poate să strice și mai mult tabloul economic.
De asemenea, contribuțiile de asigurări, ce ne arată 189,71 miliarde lei (+10,1%) sunt acestea chiar o victorie când ele sunt rezultatul eliminării excepțiilor de la plata asigurărilor? Şi, pe de altă parte, la capitolul TVA, încasările care au ajuns la 120,59 miliarde lei cu o creștere de 11,1% par a fi un alt artificiu statistic menționat, în timp ce Ministerul suflă în căldarea de fiert pentru a spune că avem o accelerare a veniturilor din TVA, dar noi oare știm despre ce e vorba?
Așadar, să ne uităm și la cheltuieli pentru un tablou mai complet, căci acestea care s-au dus spre 713,68 miliarde lei sunt în creștere cu 9,9%. Iar dacă ne gândim la cele de personal care au fost de 154,13 miliarde lei, ne întrebăm dacă scăderea ponderii nu ar putea fi un semn de restricții prea dure, dar nimeni nu discută deschis despre aceste măsuri de limitare a cheltuielilor salariale, și aici ar putea fi cheia întregului chaos.
In concluzie, fuga de răspundere ceea ce rămâne este că asistența socială a fost augmentată cu 229,37 miliarde lei, o creștere pentru care plătim prețul real din banii noștri greu câștigați, fiind influențată și de recalcularea pensiilor și de ceva facturi la energie. Și pe final, această „explozie” a cheltuielilor pentru investiții la 108,39 miliarde lei ar putea să ascundă multe în spate, iar proiectele acelea care sunt finanțate din fonduri externe chiar sunt salvarea, sau doar o altă lui învârtejire astăzi? Merităm să știm!
