Deficitul bugetar creşte cu 1,94 puncte procentuale: Ce spun experţii?

Guvernul a anunţat o creştere a deficitului bugetar cu 1,94 puncte procentuale, ajungând la 6,94% din PIB, o decizie care a stârnit reacţii din partea experţilor. Cei mai mulţi se declară de acord cu această măsură, susţinând că ea reflectă realitatea economică actuală şi este necesară pentru a susţine investiţiile publice. Cu toate acestea, există şi voci care consideră că noua ţintă de deficit este optimistă şi că este posibil să depăşească 7% din PIB.

„Majorarea deficitului bugetar cu 1,94 puncte procentuale, până la 6,94% din PIB, corespunde noii realităţi economice. Este o decizie avută în vedere în piaţă încă din vara acestui an. Chiar dacă este vorba de o majorare a deficitului bugetar, câtă vreme fundamentul este unul de natură investiţională putem spune că decizia este benefică. Din câte am înţeles este vorba de investiţii în sectoare esenţiale precum sănătate, educaţie, transporturi şi dezvoltare regională. Investiţiile primenesc proiecţiile de PIB potenţial şi este de aşteptat să vedem în viitor o consolidare a nivelului de trai. Trebuie însă să fim consecvenţi”, a declarat Florian Libocor, economistul şef al BRD.

Lucian Anghel, director general adjunct Libra Internet Bank, consideră că este esenţial ca investiţiile publice să rămână o prioritate în acest an, având în vedere importanţa sectorului construcţiilor pentru economia românească. „Creşterea economică anticipată de Guvern este uşor optimistă, însă ceea ce contează la calculul procentului de deficit bugetar este valoarea nominală a PIB care va fi influenţat în acest an de creşterea generalizată a preţurilor”, a subliniat Anghel.

Valentin Tătaru, macroeconomist ING Bank România, este de părere că noua ţintă de deficit este mai realistă. „Având în vedere avansul rapid către ţinta inţială de 5% deficit înregistrat deja din prima jumătate a anului, rectificarea bugetară devenea un proces din ce în ce mai necesar. Credem că, deşi noua ţintă de deficit de 6,94% aduce o perspectivă mai apropiată de realitate, ea se încadrează totuşi într-unul din scenariile relativ optimiste. Scenariul nostru de baza include un deficit de 7%, apropiat de noua ţintă a Guvernului, însă evaluăm riscurile prognozei ca fiind în sus. Pe scurt, estimăm şansele ca deficitul să iasă peste 7% ca fiind mai mari decât sub acest nivel. La acest moment însă, potenţialul de îmbunătăţire de la anul începe să devină mult mai relevant faţă de deficitul din acest an, iar principalul factor de urmărit aici este reprezentat de negocierile în desfăşurare de ajustare a deficitului cu Comisia Europeana”, a explicat Tătaru.

Rectificarea bugetară din luna septembrie va aduce modificări semnificative la nivel de alocări. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume. Pe de altă parte, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse vor avea creditele bugetare diminuate.

Experţii subliniază importanţa investiţiilor publice pentru dezvoltarea economică a României şi necesitatea unei strategii pe termen lung pentru a gestiona deficitul bugetar. Aceştia pledează, totodată, pentru a menţine investiţiile publice pe lista de priorităţi. Agerpres .

Creşterea deficitului bugetar a stârnit îngrijorare în rândul anumitor economişti. Aceştia atrag atenţia asupra riscului de a creşte datoria publică, aşa cum s-a întâmplat în trecut. De asemenea, există temeri că noua ţintă de deficit ar putea afecta încrederea investitorilor străini în economia românească.

Guvernul a asigurat că va lua măsuri pentru a controla deficitul bugetar şi a reduce datoria publică. Totuşi, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente şi dacă economia românească va putea să suporte o creştere semnificativă a deficitului.

Este important de menţionat că situaţia economică globală este una incertă, cu o inflaţie ridicată şi o posibilă recesiune. În acest context, este esenţial ca România să ia măsuri prudente pentru a-şi proteja economia şi a asigura stabilitatea financiară pe termen lung.

În concluzie, decizia Guvernului de a creşte deficitul bugetar este o decizie complexă, cu implicaţii multiple pentru economia românească. Experţii sunt de părere că este necesară o gestionare prudentă a deficitului, pentru a evita o creştere excesivă a datoriei publice şi pentru a nu afecta încrederea investitorilor. Este important de urmărit cu atenţie evoluţia economică a României şi de a lua măsuri prompte pentru a face faţă provocărilor din viitor.