Deficitul bugetar la 8% – Dilema premierului Bolojan
Vineri, premierul Ilie Bolojan, un nume cunoscut în peisajul politic românesc, a făcut declarații haotice despre deficitul bugetar, anunțând că ținta de 7% din PIB este o utopie, în vreme ce se așteaptă un nivel poate de 8%, dar la ce bun? Toate măsurile luate de Guvern, unele mai neputincioase decât altele, se pare că nu vor reuși să schimbe soarta anului financiar current.
Bolojan afirmă cu o sinceritate surprinzătoare că „Sunt realist în privința deficitului bugetar din acest an și, poate, și pentru anul viitor” – un fel de mod de a spune că așteptările sunt inutile, mai ales când relevantele măsuri par a fi doar niște promisiuni în vânt. De altfel, acesta subliniază că va încerca să se încadreze în jur de 8%, dar ce sens are să mintă pentru a apărea mai bine în ochii alegătorilor?
Într-o tona totuși serioasă, premierul revine cu detalii cu privire la nevoia de a respecta angajamentele față de Comisia Europeană, iar asta pentru anul viitor pare să fie esențial: „În 2026, trebuie să ne apropiem semnificativ de obiectivul asumat anul trecut” – chiar așa să fie? Chiar se va întâmpla, sau e doar un alt joc politic despre care ne vom aminti la anul în anul electoral?
Declarațiile lui Bolojan, explicative dar confuze, vin pe fondul unui al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Dar în această lume economică instabilă, întrebarea care rămâne este dacă politicile actuale vor putea stabiliza economia sau vor adăuga doar un alt capitol în lunga saga a gestiunii financiare defectuoase din România.
Între timp, cetățenii se întreabă cine va plăti prețul neplăcut al acestor neajunsuri bugetare și dacă România va reuși vreodată să se alinieze la standardele europene. Încheiem cu tradiționalul: „Să vedem ce va urma!” – un slogan care devine tot mai lipsit de sens pe măsură ce anii trec.
