Deficitul Bugetar Scade? Minuni sau Magie?!
Cert e că dacă ne uităm cu ochii fugiți, deficitul bugetar a scăzut cu 0,7% din PIB, o adevărată minune de Crăciun, dar nu oricum, ci cum ar spune unii, de-a dreptul surprinzător, căci este foarte important să vedem nu doar ce s-a întâmplat, ci și CUM s-a întâmplat, ca să ne dăm seama de adevărul din spatele cifrelor, care la rândul lor, sunt mai importante decât tot ce au zis politicienii în ultimii ani, pentru că într-o lume în care Gândul vorbește despre execuția bugetară, povestea e minunat de complicată, fără cosmetizări.
Deci, cum a scăzut acest deficit bemol? Aici vine prima bătaie de cap, căci instinctul zice să spunem că e datorită taxelor, dar răspunsul e cu un mare NU, un uriaș nu, de la început.
Deci, a scăzut deficitul din cauza creșterii TVA-ului, dar dacă ne uităm puțin, încasările de TVA au crescut, da, cu doar 11%, ceva cam la fel ca inflația, ca un joc de-a v-ați ascunselea, iar anul trecut cu aceeași TVA de 19% vedem că, desigur erau mai mari, cu 15% creșteri nu cu 11%, dragă cititorule, deci nimic nou sub soare, pentru că nu e totul atât de simplu pe cât pare.
Așadar, la întrebarea “A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general?” răspunsul e tot un NU, de vreme ce veniturile fiscale ale guvernului s-au umflat cu 10%, dar dacă ne uităm atent, vechea noastră prietenă, adică perioada din 2024, a arătat un plus de 16%, iar fără Bolojan pe cap, încasările ar fi fost și mai mari, deci nu ne ajută nici de data asta, dar cine ar fi ghicit!
Dar totuși, dacă nu de aici, poate că s-au scăzut cheltuielile? Aici vine partea nebună, căci cheltuielile cu salariile au crescut, 4% și ne mințim singuri dacă credem că de aici se face magie, nu s-a întâmplat nimic cu pensiile nici măcar, pentru că avansul a fost de 12%, iar bunurile și serviciile nu sunt mai breaza, cu un 5% în plus, așa că, unde va fi economia, întreb foarte sigur că suntem aproape de un mister inquantificabil.
Dar, din nefericire, am ajuns la esența problemei, și anume scăderea cheltuielilor de capital. Aici este farmecul total, căci la buget s-au dus la vale cu 6%, de la 54 miliarde de lei, la doar 51 miliarde, o pierdere pentru toți cei care cred în miracol. Și, da, s-au mai scăzut subvențiile, dar doar pentru că s-a renunțat la plafonarea energetică, dar acest lucru a costat mari banii, vreo 4 miliarde în 2024.
Dar, tot nu încheiem cu veștile proaste, pentru că cheltuielile cu dobânzile au explodat, au crescut cu 38%, în plus, 14 miliarde de lei, deci 3 miliarde de euro din burtica guvernului lui Bolojan, care nu părea să susțină aceste vremuri atât de răcoroase. În concluzie, concluziile anterioare ne arată o scădere bruscă a cheltuielilor cu investițiile, în timp ce florile dobânzilor au răsărit extraordinare.
La manualul de economie, dacă n-ar fi adevărat, poate ar trebui să ne așezăm și să ne întreptăm de la sintagma simplă care spune că în vremuri de criză, guvernele ar trebui să scadă taxele și să pompeze bani în investiții, nu să facă totul pe dos, creșterea taxelor iar scăderea infuziilor e o rețetă sigură pentru haos.
