Transportul de marfă în Uniunea Europeană: evoluția recentă arată o decorelare față de creșterea economică
În anii 2023 și 2024, economia Uniunii Europene a continuat să crească, însă această evoluție pozitivă nu s-a reflectat în același ritm în sectorul transportului de mărfuri. După o scădere de aproximativ 4% în 2023, activitatea de transport rutier, feroviar și fluvial a rămas practic stabilă în 2024, indicând o ruptură între expansiunea economică și cererea pentru transportul fizic de marfă. Această diferență arată că revenirea economică europeană este alimentată mai mult de servicii și mai puțin de sectoarele tradiționale legate de fluxurile materiale.
Dimensiunea și evoluția transportului interior de mărfuri
Transportul interior de mărfuri în Uniunea Europeană, incluzând transportul rutier, feroviar și cel pe căi navigabile interioare, a totalizat în 2024 aproximativ 2.240 de miliarde de tone-kilometru, conform raportului analizat de TLF în parteneriat cu CLECAT. Deși volumul confirmă dimensiunea considerabilă a pieței europene, dinamica ultimilor doi ani evidențiază o rupere față de relația tradițională între dezvoltarea economică și cererea pentru transport.
În mod obișnuit, creșterea economică impulsionează producția, comerțul și consumul, generând, astfel, o creștere a volumelor de mărfuri transportate. Cu toate acestea, în 2023 și 2024, creșterea reală a PIB-ului Uniunii Europene, de aproximativ 0,4% în 2023 și 1,2% în 2024, a corespuns unei scăderi de circa 4% a activității de transport de mărfuri în 2023 și unui avans modest, de aproximativ 0,3%, în 2024.
Indicatorul Eurostat ce raportează volumul transportului interior de mărfuri la PIB a scăzut de la 100,9 puncte în 2022 la 96,6 puncte în 2023, apoi la 96,1 puncte în 2024. Astfel, deși economia a continuat să genereze valoare adăugată, pentru fiecare unitate de PIB au fost necesare mai puține deplasări fizice de marfă, evidențiind o decuplare clară între creșterea economică și transportul fizic.
Reculul industrial și efectele asupra cererii de transport
Una dintre explicațiile principale ale acestei evoluții este încetinirea producției industriale în Uniunea Europeană. În 2024, producția industrială a scăzut în medie cu aproximativ 2,3%, după un an 2023 dificil pentru sectorul manufacturier. Industria energointensivă, producția de bunuri intermediare și segmentul auto au fost puternic afectate de factori precum costurile ridicate, ratele dobânzilor, cererea externă redusă și ajustarea stocurilor acumulative din anii anteriori.
Aceste tendințe au un impact direct asupra transportului, deoarece producția industrială generează fluxuri succesive de materii prime, componente și produse finite, iar o reducere a activității într-o fabrică determină eliminarea mai multor operațiuni de transport în lanțul respectiv.
Pe de altă parte, o mare parte din creșterea economică europeană provine din sectorul serviciilor, administrației, tehnologiei și altor domenii care aduc valoare adăugată fără a genera volume considerabile de marfă transportată.
În ceea ce privește consumul gospodăriilor, acesta nu a scăzut uniform în toate statele membre, însă revenirea a fost modestă și inegală. Cheltuielile reale de consum au crescut foarte puțin în 2023 și au avut o accelerare în 2024, însă presiunea inflaționistă a determinat populația să fie prudentă în special la achiziția bunurilor de folosință îndelungată.
Pentru operatorii de transport, structura consumului este mai importantă decât creșterea generală a PIB-ului, deoarece serviciile și bunurile digitale nu duc la creșterea volumelor de marfă, spre deosebire de producția industrială, construcții sau comerțul cu bunuri fizice.
Modul de transport și dinamica pieței
Transportul rutier rămâne dominant în interiorul Uniunii Europene, reprezentând 78,2% din totalul performanței exprimate în tone-kilometru în 2024, urmat de transportul feroviar cu 16,6%, iar căile navigabile interioare cu 5,2%, conform datelor Eurostat.
Analiza seriilor Eurostat, calculate în funcție de țara de înmatriculare a vehiculelor, arată că transportul rutier efectuat de operatorii europeni a atins 1.869 miliarde tone-kilometru în 2024, în creștere cu doar 0,6% față de 2023. Aceasta a fost o redresare insuficientă pentru a recupera scăderea de 3,2% din 2023, indicând mai degrabă o stabilizare decât o creștere robustă.
Transportul feroviar de marfă a totalizat aproximativ 375 miliarde tone-kilometru în 2024, diminuându-se cu 0,8%, după o scădere importantă de 4,9% în 2023. În schimb, transportul pe căile navigabile interioare a crescut cu 4,5% până la circa 122 miliarde tone-kilometru, însă această creștere nu a fost suficientă pentru a influența semnificativ evoluția generală a pieței de transport.
Este important să se analizeze aceste date ținând cont de metodologiile diferite: pentru transportul rutier, unele serii urmăresc activitatea vehiculelor în funcție de țara de înmatriculare inclusiv operațiunile externe, în timp ce raportul agregat transport-PIB reflectă activitatea efectuată pe teritoriul fiecărui stat membru.
Diferențe regionale: statele membre UE după 2004 și economiile mai vechi
Pe termen lung, statele care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 au înregistrat o creștere mult mai rapidă a transportului de marfă decât membrii mai vechi. Între 2014 și 2024, volumul transportului a crescut cu aproximativ 28% în noile state membre, comparativ cu doar 4% în țările cu tradiție mai îndelungată în UE.
Diferența reflectă extinderea capacităților industriale și logistice în Europa Centrală și de Est, integrarea acestora în lanțurile industriei vest-europene, dezvoltarea comerțului intracomunitar și creșterea flotelor de transport rutier. Costurile operaționale mai scăzute și locația geografică avantajoasă au permis operatorilor din această regiune să obțină cote importante pe piața internațională.
Cu toate acestea, nici aceste state nu au fost ferite de încetinirea recentă: între 2022 și 2024, volumul transporturilor a scăzut cu aproximativ 2,3% în noile state membre, în timp ce în statele cu vechime mai mare în UE reculul a fost mai sever, de circa 3,5%. Astfel, ambele grupuri au înregistrat pierderi în dinamism, cu o contracție mai redusă în Europa Centrală și de Est.
Aceste evoluții evidențiază o dependență puternică a economiilor est-europene de comenzile industriale din vestul Europei. Reducerea producției în țări precum Germania, Franța, Italia sau țările Benelux influențează nu doar transportatorii din aceste țări, ci și operatorii din Polonia, România, Lituania, Ungaria, Bulgaria și Slovacia, implicați în numeroase operațiuni internaționale și cabotaj.
Performanța transportatorilor români în context european
România prezintă un caz aparte între noile state membre UE. Vehiculele înmatriculate aici au realizat în 2024 un volum de aproximativ 67,4 miliarde tone-kilometru, în creștere cu circa 3,2% față de 65,2 miliarde în 2023. Acest avans anual depășește considerabil creșterea transportului rutier la nivelul UE, care a fost de 0,6%.
În comparație cu anul 2014, când operatorii români realizau aproximativ 35,1 miliarde tone-kilometru, performanța din 2024 este aproape dublă, cu un plus de aproape 92%. Această expansiune a sectorului românesc a depășit atât ritmul creșterii economiei naționale, cât și dinamica generală a transportului în Europa de Est.
Aproximativ 43,3 miliarde tone-kilometru, adică 64% din activitatea vehiculelor românești în 2024, a provenit din transporturi internaționale. Aceasta explică de ce performanța transportatorilor români a crescut chiar dacă intensitatea transportului de mărfuri pe teritoriul României a avut o evoluție mai lentă.
Indicele Eurostat care raportează transportul interior la PIB a scăzut în România de la 96,6 puncte în 2014 la un nivel provizoriu de 93,2 puncte în 2024. Această scădere este în concordanță cu faptul că datele privind transportul rutier după țara de înmatriculare urmăresc și cursele efectuate în alte state, în timp ce indicatorul raportat la PIB se concentrează pe activitatea efectivă desfășurată pe teritoriul României.
Datele reflectă faptul că expansiunea sectorului românesc a fost susținută în mare măsură de piața internațională. Această dinamică a permis dezvoltarea unor flote competitive, însă crește și expunerea la evoluțiile industriei vest-europene, modificările reglementărilor europene și presiunea tarifară pe principalele coridoare internaționale.
Implicații pentru anticiparea pieței de transport
Decuplarea dintre creșterea economică și evoluția transportului modifică fundamental modul în care trebuie abordată piața. Pentru operatori, creșterea PIB-ului nu mai garantează automat creșterea volumelor transportate. Mult mai relevantă este structura creșterii economice, cu accent pe industria, construcții, comerțul cu bunuri și exporturi.
Astfel, indicatori precum producția industrială, comenzile externe, nivelul stocurilor, activitatea din construcții și consumul real de bunuri oferă o imagine mai exactă a cererii potențiale pentru transport decât simpla creștere a PIB-ului. O economie poate înregistra avansuri datorită serviciilor, în timp ce volumele de marfă transportate rămân constante sau chiar scad.
Pentru transportatorii români, aceste aspecte capătă o importanță sporită, deoarece majoritatea performanței depinde de transportul internațional. Evoluția producției și comerțului din piețele vest-europene, precum Germania, Italia sau Franța, poate influența mult mai rapid gradul de utilizare al flotelor românești decât dinamica PIB-ului național.
În 2024, stagnarea volumelor nu semnalează dispariția cererii de transport, ci trecerea către o piață mai selectivă, în care creșterea nu mai este uniformă cu avansul economic general. Competitivitatea va depinde de adaptarea capacității la cererea reală, controlul costurilor și identificarea sectoarelor și coridoarelor cu fluxuri stabile de marfă.
