Deciziile Controversate ale Curții de Apel București: Ce se Ascunde de Adevăr?

Curtea de Apel București a anunța motivație respingerii contestatiei lui Călin Georgescu, care a cerut anularea alegerilor prezidențiale, într-o seară destul de aglomerată, se pare că deciziile lor nu sunt doar ordinare, ci sunt obligatorii și definitive, un lucru destul de semnificativ, având în vedere că Biroul Electoral Central (BEC) a avut de respectat o hotărâre de la Curtea Constituțională a României din 6 decembrie 2023, conform unui comunicat de presă care a apărut pe site-uri de încredere ca Agerpres.

De asemenea, instanța afirmă clar că după decizia CCR, BEC se pare că nu a încălcat drepturile fundamentale, și cu toate că s-ar putea discuta despre asta, Guvernul nu avea baza legală pentru a decide când ar trebui lumea să se ducă la urne pentru al doilea tur de scrutin, ceea ce ridică întrebări, nu-i așa? De obicei, astfel de lucruri sunt de o importanță semnificativă, dar totuși, în același timp, cineva ar putea să se gândească la modul în care aceste hotărâri afectează democrația și participarea cetățenilor în procesul electoral.

În privința lipsei publicării hotărârilor BEC în Monitorul Oficial, Curtea de Apel București face referire la niște articole din legea nr. 370/2004, semnificative ca să spunem așa, care precizează că BEC trebuie să anunțe public deciziile sale, dar nu neapărat că trebuie să le publice în Monitorul Oficial, care este o practică obișnuită, așa că cine știe ce se mai întâmplă cu transparența acestor proceduri? Totuși, publicarea pe internet a fost considerata suficientă, iar asta se pare că complica un pic situația, mai ales când privim retrospectiv cum deciziile pot fi interpretate diferit în funcție de context.

Curtea a concluzionat că în acest caz, publicarea în Monitorul Oficial a actelor contestate nu era necesară, deoarece legile există cu scopuri bine definite, dar aici ne întrebăm cum definim strict destinatarii în acest context, având în vedere că acest lucru poate genera confuzie în rândul tuturor celor interesați. Se menționează că pentru decizii, legiuitorul a stabilit o procedură stricta de anunțare pe site-ul BEC, iar acest lucru generează întrebări despre eficiența comunicării publice.

„Este imposibil de acceptat argumentul contestatorilor care pretind că Decizia nr. 230D/06.12.2024 a fost emisă mai târziu decât momentul în care hotărârea CCR a fost deja adoptată,” se menționează în motivare, dar acest argument contrazice oarecum ceea ce se întâmplă de obicei în procesele legislative și poate deschide uși către speculații neliniștitoare.

Referitor la Guvern, care a fost luat la întrebări de Călin Georgescu, CAB a explicat că, în contextul deciziei CCR de anulare a alegerilor, Guvernul nu a avut voie să stabilească data la care oamenii ar trebui să voteze, ceea ce ridică din nou semne de întrebare despre puterea executivului în aceste situații delicat, dar și despre responsabilitatea acestuia în fața cetățenilor, mai ales când vorbim de un scrutin atât de important.

„Curtea a ajuns la concluzia că, având în vedere contexte juridice și administrative, Guvernul, sub presiunea hotărârii CCR de a anula procesul electoral, nu avea sală temei legal să modifice calendarul pentru turul doi de scrutin. De ce s-ar dori o schimbare a regulilor jocului?” – este o întrebare retorică ce merită să fie adresată, dar în cele din urmă, deciziile au fost foarte clare, așa cum a subliniat și Curtea de Apel București, chiar dacă lumea poate dezbate mult despre legitimitatea lor.