Decizie istorică la Curtea de Apel Cluj: Barajul Mihăileni nu poate continua fără o reautorizare validă
Într-o dimineață mohorâtă de toamnă, lumina slabă a soarelui pătrunde cu dificultate printre norii deasupra Clujului, dar în sala de judecată a Curții de Apel, un moment de claritate a adus o rază de speranță pentru comunitățile afectate de proiectul barajului Mihăileni. Judecătorii au pronunțat o decizie crucială: au admis recursul asociației Declic și au anulat autorizația de construcție emisă în 1987, stabilind că lucrările nu pot continua fără o autorizație valabilă și actualizată.
Departe de a fi o simplă formalitate, această hotărâre este o victorie simbolică pentru cei care au luptat împotriva abuzurilor administrative. „Proiectul nu poate merge mai departe fără o procedură completă de reautorizare, care să includă studii actualizate, avize de mediu și consultare publică,” a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii pentru Declic. Aceasta a subliniat că Mihăileni reprezintă un exemplu elocvent al modului în care autoritățile pot încerca să forțeze proiecte ilegale, justificându-se prin acte expirate și ignorând impactul asupra mediului și drepturile comunităților afectate.
Un proiect cu rădăcini adânci în trecut
Acumularea de la Mihăileni, situată pe râul Crișul Alb, este un proiect început în perioada comunistă, în 1987. De-a lungul decadelor, lucrările au fost abandonate și reluate fără o reautorizare corespunzătoare, într-un context legal și de mediu complet diferit de cel actual. Declic a contestat în instanță legalitatea autorizației din 1987, argumentând că aceasta și-a pierdut valabilitatea după oprirea lucrărilor și modificările semnificative ale terenului.
„Prin această decizie, instanța confirmă un principiu esențial al statului de drept: nimeni, cu atât mai puțin autoritățile statului, nu se poate prevala de acte administrative vechi de aproape patru decenii pentru a justifica lucrări de amploare în prezent,” a afirmat avocata Declic, Roxana Mândruțiu, subliniind importanța respectării legii în fața intereselor economice.
Impactul asupra mediului și viitorul comunității
Decizia instanței nu este doar o victorie juridică, ci și un semnal puternic în ceea ce privește protecția mediului. Potrivit specialiștilor, operaționalizarea acumulării de la Mihăileni poate avea efecte ireversibile asupra ecosistemului local. „Odată finalizat barajul, sectoare ale râului Crișul Alb și afluenții acestuia vor fi complet deteriorate, afectând și situl Natura 2000 Defileul Crișului Alb,” a adăugat Pencea Brădățan. Aceasta a avertizat că formarea unei acumulări artificiale va emite metan, un gaz cu un impact de 34 de ori mai mare decât CO2, contribuind astfel la criza climatică.
În plus, barajul Mihăileni este crucial pentru alimentarea cu apă necesară procesului tehnologic al proiectului minier Rovina, care are potențialul de a provoca daune ecologice devastatoare. Astfel, decizia instanței se dovedește a fi nu doar o victorie pentru comunitate, ci și o barieră importantă în fața acestor amenințări.
Decizia instanței este un pas important în lupta pentru transparență și responsabilitate în gestionarea resurselor naturale, subliniind nevoia urgentă de a respecta legislația de mediu și drepturile comunităților locale. Într-o lume în care deciziile administrative pot avea un impact profund asupra vieților oamenilor și mediului, această hotărâre reiterează un principiu fundamental: respectul pentru lege trebuie să prevaleze.
Decizia instanței poate fi consultată aici.
Sursa foto: Wikipedia
