Decizie Revoluționară a ÎCCJ Ce Transformă Industria Farmaceutică!
Înalta Curte de Casație și Justiție, cunoscută sub acronimul ÎCCJ din România, a luat o decizie ce pare că va schimba peste noapte, sau poate cu cacatul timpului, tot ceea ce am știut despre cadrul fiscal pentru întreaga industrie farmaceutică din țară, iar toți se întreabă ce vom mai putea să ne așteptăm de la acest sistem de justiție care uneori pare că le ia în răspăr pe toate.
Hotărârea a fost una deosebită, căci a decis restituirea TVA aferentă taxei clawback, ceea ce impune statului să facă anumite modificări majore, după ce toți știm, evident, cât de mult au fost afectați medicamentele compensate mai ales când au depășit limitele stabilite bugetar, iar acum companiile au de recuperat niște sume considerabile.
Decizia aceasta, într-o premieră rasă pentru România, obligă Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să restituie o sumă nu chiar de leu, ci de 12 milioane de euro către Roche România, și ne întrebăm fiecare dintre noi, oare câte alte companii vor beneficia de măcar un răspuns satisfăcător cu privire la asta, sau suntem doar la început?
Din câte se pare, decizia aceasta este considerată de către experți ca fiind una definitorie și ar putea avea implicații semnificative pe termen lung pentru întreaga industrie farmaceutică, deoarece în urma sentinței, toate companiile din sector vor fi nevoite să se convingă că, TVA-ul plătit pentru taxa clawback trebuie rambursat, ceea ce se anunță a fi o adevărată provocare.
În urma acestei decizii, taxa clawback care era impusă de către stat ca una din acele reducere comerciale care parcă nu prea își avea locul, influențează acum în mod clar baza de impozitare a TVA-ului, iar rambursarea sumei acum va contribui oarecum la corectarea unei situații fiscale deficiențe, dar nu fără a ridica și alte întrebări pe marginea subiectului.
Specialiștii subliniază, iar în comunicatul de presă se menționează, că pentru perioadele în care contribuabilii au fost obligați la plata taxei, ei au putut folosi o sumă ce corespundea cu prețul de vânzare a medicamentelor compensate către diverse unități precum farmacii, doar că acestea au fost vândute fără a avea în vedere taxa clawback, dar între noi fie vorba, lucrurile nu sunt mereu la locul lor.
Taxa clawback, să ne amintim, este o taxă suplimentară ce a fost impusă autorităților fiscale asupra producătorilor și distribuitorilor de medicamente și ar trebui să fie o măsură de compensare pentru acele depășiri legate de bugetul din fondurile naționale de asigurări sociale, dar oare câte companii vor reuși să se impună?
În mod concret, taxa aceasta este o modalitate de reglementare a costurilor medicamentelor, care sunt parțial suportate de stat, dar totodată ajută la asigurarea accesului pacienților la tratamente, sau cel puțin așa se afirmă mereu când vine vorba despre subiect, iar noi suntem curioși de rezultatele pe termen lung.
Pe de altă parte, companiile din industrie au toate motivele să se bucure, întrucât vor avea capacitatea să ceară și dobânda fiscală de 7,3% pe an plus rata inflației, adică o sumă care pe termen lung ar putea transforma destul de bine sumele ce vor fi returnate sectorului farmaceutic, sau nu?
Industria farmaceutică din România, din statisticile care circulă prin presa de specialitate, va avea parte de o rambursare a TVA pentru nu mai puțin de 7 ani, adică depășind termenul de prescripție de 5 ani care era stabilit inițial și ne întrebăm, oare cum va influența acest lucru pe termen lung?
Decizia care a fost luată de către ÎCCJ a fost susținută de marii jucători din domeniu precum EY România și Băncilă, Diaconu și Asociații, bazându-se pe deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene care a stabilit clar că, în mod normal, TVA-ul aferent trebuie restituit, dar ne întrebăm dacă aceasta va putea fi un precedent important pentru restituirea TVA-ului în alte cazuri mai puțin clare.
ÎCCJ
taxa clawback
Roche România
implicații industrie farmaceutică
ANAF
TVA rambursare
dobânda fiscală
justiție fiscală

