Decizia care zguduie infrastructura românească: Curtea de Apel suspendă ordinul ministrului Transporturilor
Într-o dimineață ce părea obișnuită în București, sunetul tastelor de la birourile instanței se împletea cu murmurul nervos al avocaților, iar pe holuri se simțea o tensiune palpabilă. La un pas de clădirea impozantă a Curții de Apel, un grup de jurnaliști așteptau cu sufletul la gură vestea ce putea schimba direcția a cinci mari proiecte de infrastructură. În sfârșit, ușa se deschide și un grefier anunță: „Decizia este în favoarea CNAIR!”
Pe fondul acestei decizii, ordinul ministrului interimar Radu Miruță, emis pe 5 mai 2026, a fost suspendat, iar proiectele ce ar fi trebuit transferate de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) la Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) rămân în custodia celor dintâi pentru moment. Decizia vine după o cerere formulată de CNAIR, care a argumentat că lipsa consultării prealabile și capacitatea insuficientă a CNIR de a gestiona simultan proiectele nu sunt de neglijat. Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a subliniat că transferul acestor proiecte, în valoare totală de aproximativ 10 miliarde de euro, ar fi fost o mișcare pripită.
Printre proiectele aflate în discuție se numără și Drumul Expres Arad-Oradea, Autostrada București-Alexandria și secțiunea Făgăraș-Brașov a Autostrăzii Sibiu-Brașov, iar termenul limită pentru transferul lor era de doar 15 zile de la emiterea ordinului. În ciuda obiecțiilor exprimate de CNAIR, ministrul Miruță a declarat că va continua cu implementarea ordinului, trimițând Corpul de Control al Ministerului Transporturilor pentru a verifica activitatea CNAIR. Această mișcare a adus o și mai mare incertitudine și tensiune în sânul instituțiilor statului, iar viitorul acestor proiecte rămâne acum incert.
În final, decizia instanței nu doar că suspendă un ordin, ci reflectă și o bătălie mai amplă între agențiile de stat, o luptă pentru control și responsabilitate asupra unor proiecte esențiale pentru infrastructura României. Atmosfera rămâne electrică, iar viitorul acestor proiecte va fi decis nu doar de instanțe, ci și de voința politică și de capacitatea instituțiilor de a colabora în interesul publicului.
