Impactul deciziei Ministerului Transporturilor asupra gestionării activelor CFR Călători
Decizia Ministerului Transporturilor de a transfera gratuit 30 de rame electrice pline cu azbest, alături de alte locomotive, la Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF) marchează un moment crucial în istoria recentă a CFR Călători. Această măsură vine la două decenii după una dintre cele mai controversate tranzacții din istoria companiei, care a dus la un prejudiciu estimat la 50 de milioane de euro. Abandonarea acestor rame electrice ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea financiară și impactul pe termen lung asupra sectorului feroviar din România.
Filmul Evenimentelor
Într-un proiect de Hotărâre de Guvern publicat recent, Ministerul Transporturilor a anunțat intenția de a transfera 77 de unități de material rulant din patrimoniul CFR Călători către SAAF, fără a solicita o compensație financiară. Dintre acestea, 30 de rame electrice, care conțin azbest, vor fi casate, iar restul unităților sunt locomotiva diesel-electrice (LDE) și locomotive electrice (LE).
Ministerul justifică această măsură prin necesitatea reînnoirii parcului auto feroviar, având în vedere că România va beneficia în curând de echipamente noi prin contractele semnate cu Alstom și PESA. De asemenea, acordurile de finanțare cu Banca Europeană de Investiții impun statului să caseze trenurile vechi, considerându-le o povară economică.
Mizele si Consecintele
Transferul activelor fără plată ridică însă o serie de semne de întrebare și controverse în rândul specialiștilor din domeniu. Această decizie ar putea avea următoarele consecințe:
- Prejudiciu legal pentru CFR Călători, care renunță gratuit la active de valoare.
- O îmbogățire fără justă cauză pentru SAAF, care va beneficia de aceste active fără a plăti pentru ele.
Printre unitățile cedate se află și locomotive perfect funcționale, ceea ce sugerează că procesul de casare ar putea fi unul superficial. Există temeri că unele dintre aceste active ar putea fi revândute ulterior operatorilor privați de transport feroviar de marfă, ceea ce ar accentua pierderile pentru CFR Călători.
În contextul celor 30 de rame electrice, casarea acestora va implica costuri considerabile, având în vedere conținutul de azbest, un material toxic interzis în Uniunea Europeană. Astfel, operațiunea de neutralizare ar putea depăși valoarea metalului obținut din reciclare, adâncind și mai mult criza financiară a CFR Călători.
O privire asupra istoriei acestei afaceri păguboase
Tranzacția care a dus la achiziționarea acestor rame electrice a avut loc între anii 2006 și 2010, când CFR Călători a decis să cumpere 34 de unități second-hand din Franța. Aceste trenuri au fost intermediare printr-un lanț de firme, ceea ce a dus la creșterea artificială a prețului. Vânzătorul final, SC Remarul 16 Februarie SA Cluj-Napoca, a livrat aceste rame, care, după recepționare, au fost puse pe șine fără obiecțiuni.
În 2013, la reparațiile efectuate, muncitorii au descoperit azbest în structura trenurilor, ceea ce a dus la retragerea acestora din circulație și la o plângere penală depusă de directorul CFR Călători de atunci, Valentin Dorobanțu. Deși prejudiciul estimat la acea vreme era de 50 de milioane de euro, până în prezent, Remarul 16 Februarie nu a restituit fondurile, iar cazul rămâne nerezolvat.
Pe lângă aceste probleme, compania clujeană are în continuare sechestrate alte șase automotoare Desiro, ale CFR Călători, a căror soartă rămâne incertă, ceea ce ridică întrebări cu privire la transparența și responsabilitatea în gestionarea activelor feroviare în România.
